Afganistanul îşi încheie primul an sub noul regim taliban reînviind fantomele trecutului. A fost un an în care pierderea constantă a drepturilor femeilor, atentatele şi suspiciunile de găzduire a liderului Al Qaida la Kabul au fost departe de garanţiile cu care talibanii au venit la putere, relatează EFE.

Această serie de promisiuni neonorate de la preluarea controlului asupra Kabulului în august 2021, coroborată cu criza economică şi umanitară gravă din ţară nu au făcut decât să apropie poziţia actualului guvern taliban de cea a fostului lor regim dintre 1996 şi 2001, cunoscut pentru excluderea femeilor şi pentru codul său social strict.

Dar anul 2022 a fost marcat şi de catastrofe care nu au legătură cu ascensiunea fundamentaliştilor, cum ar fi cutremurul devastator cu magnitudinea 5,9 din iunie, care a ucis peste 1.000 de persoane şi a rănit aproximativ 1.500.

- Excluderea femeilor -

Femeile şi fetele afgane au fost principalele victime. Obligate să iasă pe străzi acoperite din cap până în picioare cu o burqa, excluse din învăţământul secundar şi fără posibilitatea de a avea acces la majoritatea locurilor de muncă, ele privesc cum atotputernicul Minister pentru propagarea virtuţii şi prevenirea viciilor continuă să le limiteze drepturile.

Numeroasele demonstraţii la care au participat multe dintre ele nu au fost de mare folos, deoarece au fost limitate la parcuri mici sau la spaţii închise, de teama forţelor de securitate, care nu ezită să recurgă la violenţă pentru a le înăbuşi nemulţumirile din faşă.

''Nu există drepturi sociale, munca şi educaţia sunt, de asemenea, restricţionate, iar participarea la viaţa politică, economică şi socială, în special pentru femei, este, de asemenea, blocată", a declarat pentru EFE activista socială afgană Basira Hussain.

Inflexibili, fundamentaliştii nu le lasă femeilor prea mult loc pentru speranţă, iar în rarele ocazii în care o fac, nu se schimbă nimic.

Aşa s-a întâmplat în luna martie, când talibanii au anunţat că vor permite fetelor adolescente să se întoarcă la şcolile secundare, iar după patru zile au dat înapoi, chiar în dimineaţa când multe eleve aşteptau deja cu nerăbdare în faţa şcolilor pentru a intra.

Mai rămăseseră câteva probleme de rezolvat, cum ar fi conceperea unei uniforme conforme cu Sharia, sau legea islamică, precum şi cu obiceiurile şi cultura afgană, dar câteva luni mai târziu s-a aşternut tăcerea, ca şi în cazul celorlalte interdicţii.

- Val de atacuri -

Securitatea în ţară, în special în capitală, a reprezentat o provocare majoră pentru talibani în acest an, sute de persoane fiind ucise în atacuri revendicate în principal de gruparea jihadistă Stat Islamic (SI) asupra moscheilor, şcolilor şi altor locuri de întâlnire ale minorităţilor religioase.

Membrii minorităţii şiite hazara au fost principalele victime ale acestor atacuri, unele dintre ele deosebit de sângeroase, cum ar fi cel din septembrie, care a ucis 53 de persoane, dintre care 46 de copii, şi a rănit 110 într-un centru educaţional dintr-un cartier al acestei minorităţi din capitală.

Din punct de vedere ideologic, nu există nicio diferenţă între SI şi talibani, în special împotriva populaţiei hazara. ''Majoritatea etnicilor hazara consideră că atacurile asupra civililor şi instituţiilor de învăţământ sunt opera colectivă a SI şi a talibanilor'', a declarat pentru EFE, sub rezerva anonimatului, şeful unei fundaţii care sprijină victimele acestei minorităţi năpăstuite.

Acest director susţine că talibanii au şters complet minorităţile din instituţii, dar acest lucru este negat de purtătorul de cuvânt adjunct al guvernului fundamentalist, Bilal Karimi, care insistă că administraţia "este deschisă tuturor afganilor".

Deşi atacurile continuă, purtătorul de cuvânt a declarat pentru EFE că guvernul taliban ''a reuşit să menţină securitatea în toată ţara'' şi să elimine aproape complet SI, care ''nu mai reprezintă nicio ameninţare pentru ţară''.

- Încălcarea acordului de la Doha -

Statele Unite au fost de acord cu retragerea completă a trupelor lor în cadrul acordului istoric de la Doha, semnat în februarie 2020, cu condiţia, printre altele, ca talibanii să nu permită ca Afganistanul să devină din nou un refugiu pentru terorişti, aşa cum a fost în timpul regimului lor anterior.

Cu toate acestea, uciderea liderului Al-Qaida, Ayman al-Zawahiri, într-un atac american cu dronă la Kabul, în iulie anul trecut, a atras condamnări din partea SUA, care au acuzat regimul taliban de încălcarea "flagrantă" a acordului.

Deşi fundamentaliştii au susţinut că nu aveau informaţii despre sosirea şi şederea liderului Al Qaida în capitală, evenimentul a reprezentat un nou obstacol în calea discuţiilor dintre SUA şi talibani privind deblocarea fondurilor afgane, adâncind şi mai mult criza economică şi umanitară a ţării.

- Cutremur devastator -

Potrivit unei reprezentate a Programului Alimentar Mondial (PAM), Marizia Mohammadi, 87% dintre afgani trăiesc în prezent în sărăcie, în timp ce aproape jumătate din cei 43 de milioane de locuitori ai ţării se confruntă cu insecuritatea alimentară.

Această criză care se va agrava odată cu sosirea iernii friguroase şi cu creşterea consecutivă a preţului materialelor de încălzire şi a alimentelor, a adăugat ea.

În acest context, ţara a fost dur afectată la 22 iunie, când un cutremur devastator cu magnitudinea 5,9 a lovit estul Afganistanului, semănând spaimă în rândul populaţiilor afectate, a căror izolare şi sărăcie au fost factorul care a dus la moartea a peste o mie de persoane şi la rănirea a aproximativ 1.500.

Această catastrofă a adus din nouă în lumina reflectoarelor această ţără din Asia care are nevoie de ajutor internaţional, dar această atenţie nu a durat decât câteva săptămâni, după care problemele populaţiei afgane au fost din nou trecute în plan secundar.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)