Parlamentul European, reunit în sesiune plenară, a adoptat joi o rezoluţie în care solicită o serie de măsuri pentru a elimina lacunele din normele de transparenţă existente, în contextul scandalului de presupusă corupţie legat de Qatar şi în care este implicată o eurodeputată din Grecia, potrivit unui comunicat al PE.

Rezoluţia a fost adoptată cu 541 voturi pentru, două voturi împotrivă şi trei abţineri.

Eurodeputaţii s-au declarat consternaţi de acuzaţiile recente potrivit cărora actuali sau foşti membri ai PE şi angajaţi ai Parlamentului European sunt implicaţi în acte de corupţie, spălare de bani şi participare la un grup infracţional organizat şi sprijină cooperarea deplină a Parlamentului European cu ancheta în curs, constatând că sistemele interne nu au reuşit să împiedice corupţia.

De asemenea, eurodeputaţii au criticat presupusele încercări de influenţare din partea Qatarului, care constituie ingerinţe străine grave în procesele democratice europene.

Ca măsură imediată, eurodeputaţii au decis să suspende toate activităţile privind dosarele legislative referitoare la Qatar, în special în ceea ce priveşte liberalizarea vizelor, precum şi vizitele planificate, până când lucrurile vor deveni mai clare. Aceştia solicită, de asemenea, ca legitimaţiile de acces pentru reprezentanţii intereselor Qatarului să fie suspendate până când anchetele judiciare vor oferi clarificări.

Rezoluţia arată că Parlamentul European este preocupat de potenţialele conflicte de interese cauzate de "locurile de muncă secundare", în special în cazul în care unii eurodeputaţi servesc în calitate de administratori, în consiliul de administraţie sau în consiliile consultative sau în calitate de consultanţi pentru bănci, companii multinaţionale sau societăţi cotate la bursă.

Eurodeputaţii susţin un sistem de declaraţii de avere, la începutul şi la sfârşitul fiecărui mandat. Aceste declaraţii ar putea fi accesibile numai autorităţilor relevante şi ar putea fi verificate dacă există suspiciuni întemeiate.

De asemenea, eurodeputaţii se angajează să asigure o transparenţă deplină în ceea ce priveşte veniturile lor suplimentare şi să interzică orice finanţare externă a eurodeputaţilor şi a personalului grupurilor politice. Parlamentul European va încerca să stabilească o interdicţie la nivelul UE privind donaţiile din ţări terţe către eurodeputaţi şi partide politice şi solicită Comisiei Europene să pregătească o propunere în acest sens, indică rezoluţia adoptată joi.

De asemenea, o perioadă de "pauză profesională" ar trebui introdusă pentru sfârşitul mandatului unui eurodeputat, pentru a aborda fenomenul "uşilor rotative", adică practica prin care unii oficiali europeni, după ce părăsesc posturile din cadrul instituţiilor europene, se angajează în sectorul privat pe posturi ce au legătură cu activitatea lor anterioară, de aici rezultând o situaţie de posibile conflicte de interese.

În plus, eurodeputaţii doresc ca înregistrarea în registrul de transparenţă al UE să fie obligatorie, ca domeniul său de aplicare să fie extins la reprezentanţii ţărilor terţe şi foşti eurodeputaţi, şi ca informaţiile furnizate să poată fi mai bine verificate prin consolidarea registrului.

Pentru a aborda alte chestiuni conexe, aceştia doresc să înfiinţeze o comisie de anchetă în urma rezultatelor anchetelor şi proceselor pentru a analiza cazurile de corupţie şi acţiunile ilicite ale ţărilor terţe şi o comisie specială pentru a identifica eventualele deficienţe ale normelor Parlamentului şi pentru a face propuneri de reforme. În plus, un vicepreşedinte al PE ar trebui să fie însărcinat cu verificarea integrităţii şi cu combaterea corupţiei şi a ingerinţelor străine.

Recunoscând că grupurile parlamentare de prietenie trebuie să fie reglementate şi monitorizate în mod corespunzător pentru a-şi putea continua activitatea, eurodeputaţii cer chestorilor să pună în aplicare normele existente şi să creeze un registru accesibil şi actualizat. Aceştia solicită, de asemenea, ca informaţiile privind "amprentele legislative" să fie dezvăluite pentru textele şi amendamentele propuse.

Parlamentul European îndeamnă Comisia să prezinte cât mai curând posibil o propunere de înfiinţare a Organismului de etică independent pe care Parlamentul l-a propus în septembrie 2021 şi recomandă o revizuire a Statutului personalului pentru a-l alinia la standardele Directivei privind avertizorii de integritate, care va fi oricum implementată intern. PE subliniază, de asemenea, rolul Parchetului European (EPPO), al Eurojust, al Europol şi al Biroului european de luptă antifraudă (OLAF) şi solicită consolidarea capacităţilor şi cooperării EPPO şi OLAF, precum şi a unor norme comune anticorupţie pentru membrii şi personalul organismelor UE.

Fosta vicepreşedintă a Parlamentului European Eva Kaili (44 de ani), partenerul său de viaţă Francesco Giorgi, care este şi asistent parlamentar, fostul eurodeputat Pier Antonio Panzeri - toţi social-democraţi -, plus lobby-istul şi directorul ONG-ului 'No Peace Without Justice', Niccolo Figa-Talamanca, sunt inculpaţi în acest scandal.

Cei patru sunt acuzaţi de participare la o organizaţie infracţională, spălare de bani şi corupţie. Aflată în detenţie în penitenciarul belgian Saint Gilles, Eva Kaili urmează să compară pe 22 decembrie în faţa justiţiei belgiene.

Legat de acelaşi dosar, Parchetul financiar de la Atena a deschis o anchetă preliminară pentru luare de mită şi spălare de bani cu privire la eurodeputata elenă Eva Kaili. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Sorin Popescu, editor online: Ada Vîlceanu)