Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, Josep Borrell, a avertizat joi că blocului comunitar ''îi lipsesc capacităţile critice'' de apărare şi a pledat pentru cheltuieli militare comune ale statelor membre şi o mai mare cooperare cu industria de resort pentru a le putea acoperi şi a cerut totodată să se menţină sprijinul pentru Ucraina, transmite EFE.

"Ne dăm seama că ne lipsesc capacităţi critice de apărare. Ne lipsesc capacităţi de care avem nevoie pentru a ne apăra la un nivel superior de ameninţare", a apreciat Borrell, într-o intervenţie la conferinţa anuală a Agenţiei Europene de Apărare (AEA).

Borrell, care conduce AEA, a subliniat că statele membre trebuie "să coopereze mai mult" între ele, trebuie "să continue să sprijine Ucraina" pentru ca această ţară să se apere de Rusia şi trebuie "să continue să facă faţă nevoilor actuale şi să înceapă să pregătească viitorul" securităţii comunitare.

Şeful diplomaţiei europene a menţionat că, potrivit ultimului raport al AEA, cheltuielile totale europene în domeniul apărării au atins un nou maxim în 2021, în valoare de 214 miliarde de euro (depăşindu-se pentru prima dată pragul de 200 de miliarde de euro - n.r.), ceea ce presupune o creştere de 6% faţă de 2020 şi reprezintă al şaptelea an consecutiv de creştere.

Potrivit AEA, statele membre investesc mai mult ca oricând în achiziţionarea de echipamente de apărare, dar şi în cercetare şi dezvoltare, cu o creştere de 16% comparativ cu anul 2020, atingând suma-record de 52 de miliarde de euro.

Însă estimarea agenţiei, potrivit căreia cheltuielile vor continua să crească, până la o sumă suplimentară de 70 de miliarde de euro în 2025, va reprezenta "o provocare", conform declaraţiilor lui Borrell, dat fiind că, în numai trei ani, ţările europene vor trebui să cheltuiască aceşti bani într-o manieră "coordonată" pentru a atinge eficienţa dorită.

Borrell a avertizat că, în mare măsură, statele membre îşi pun în aplicare planurile la nivel naţional şi că doar 18% din toate investiţiile în programe de apărare sunt realizate în colaborare cu alte ţări din UE, departe de obiectivul de 35% stabilit de Bruxelles.

Şeful diplomaţiei europene a atras atenţia că, după Războiul Rece, europenii "ne-am redus forţele la armate de mici dimensiuni, fără coordonare", dar a insistat că obiectivul nu este acela de a încerca să se creeze "o armată europeană", ci de a integra mai bine forţele armate ale fiecărui stat membru şi a evita fragmentarea.

Borrell a amintit că există deja instrumente de care pot profita statele membre pentru a realiza achiziţii comune, cum este cazul sumei de 500 de milioane de euro din bugetul comunitar până în 2024 pe care Comisia Europeană a propus-o în iulie pentru a reface stocurile de armament, afectate de sprijinul acordat Ucrainei.

"Nu-i mult, dar este un punct de plecare", a considerat Borrell, care a comentat că există multe "intenţii concrete" din partea ţărilor europene de a participa la aceste licitaţii comune, dar a avertizat totodată că aceste "intenţii trebuie traduse mai degrabă mai devreme decât mai târziu în oferte de achiziţii".

"Haideţi să ne refacem rapid stocurile", a îndemnat el.

Borrell a atras totodată atenţia că "ne confruntăm cu adevărate ameninţări" şi că actualul conflict din Ucraina este "un război deschis la scară mare", nu doar o simplă ameninţare hibridă sau cibernetică pentru care UE s-a tot pregătit în ultimii ani.

Potrivit raportului publicat joi de AEA, în 2021 ţările comunitare au înregistrat cea mai mare rată de creştere anuală a costurilor pentru apărare de când acest sector a început să îşi revină, în 2015.

În comparaţie cu minimum istoric înregistrat în 2014, cheltuielile militare au crescut cu aproape 52 de miliarde de euro, adică, în termeni reali, cu 32%.

În 2021, din cele 18 state membre care şi-au sporit cheltuielile de apărare, şase au făcut-o cu un procent de 10% sau chiar mai mult.

Raportul, realizat pe baza datelor puse la dispoziţie în mod voluntar de Ministerele Apărării din ţările membre ale UE, concluzionează totodată că bugetul militar total a reprezentat 2,9% din cheltuielile publice totale.

Din cele 52 de miliarde de euro cheltuite pentru investiţii în apărare, 82% (43 de miliarde de euro) au fost destinate achiziţionării de echipamente şi 18% (9 miliarde de euro), cercetării şi dezvoltării.

În 2021, cheltuielile cu cercetarea şi tehnologia apărării au crescut la 3,6 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un spor de 41% comparativ cu anul 2020 şi un nou maxim înregistrat. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)