Puterea şi opoziţia din Venezuela au semnat sâmbătă în Mexic un "al doilea acord parţial în materie de protecţie socială", după reluarea unor negocieri urmărite îndeaproape de Statele Unite ale Americii, Franţa, Spania, Norvegia, Mexic şi Columbia, transmit AFP şi Reuters.

Acordul, semnat de reprezentanţi ai preşedintelui Nicolas Maduro şi ai opoziţiei, ar putea permite o nouă relaxare a sancţiunilor americane împotriva regimului de la Caracas, potrivit analiştilor.

Negocierile au fost suspendate timp de 15 luni, fiind reluate după intervenţia Columbiei şi SUA. Guvernul s-a retras de la negocieri în octombrie 2021, după extrădarea din Capul Verde în Statele Unite a omului de afaceri Alex Saab, apropiat puterii de la Caracas şi acuzat de spălare de bani.

Secretarul de stat adjunct american pentru emisfera de vest, Brian Nichols, şi-a exprimat speranţa ca puterea şi opoziţia venezuelene să reuşească să se înţeleagă pentru a putea răspunde "sfidărilor umanitare" şi a garanta "alegeri libere şi corecte".

Puterea venezueleană a anunţat joi că va semna cu opoziţia un acord ce va permite eliberarea resurselor venezuelene blocate în străinătate pentru a finanţa proiecte sociale, după ce a confirmat reluarea negocierilor în Mexic.

Potrivit unui comunicat difuzat de Jorge Rodriguez, preşedintele parlamentului şi şeful delegaţiei puterii pentru negocierile cu opoziţia, aceste fonduri vor fi utilizate în special pentru consolidarea sistemului de sănătate publică, infrastructurii şcolare, reţelei electrice, precum şi pentru a "răspunde" nevoilor create de inundaţiile şi alunecările de teren provocate de ploi.

Comunicatul nu a precizat ce parte din fondurile îngheţate în urma sancţiunilor financiare împotriva Venezuelei va fi deblocată.

Surse au declarat luna trecută pentru Reuters că fondurile blocate se ridică la peste 3 miliarde de dolari.

După anunţarea acordului, Departamentul american al trezoreriei a acordat companiei Chevron o licenţă pentru a-şi extinde operaţiunile din Venezuela şi a importa ţiţei în SUA.

Venezuela se confruntă cu efectele sancţiunilor americano-europene, menite să determine plecarea de la putere a preşedintelui Maduro şi care au agravat criza economică ce afectează ţara, fără a obţine rezultatele scontate în plan politic.

Începând din mai, a avut loc o relaxare a unora dintre sancţiunile americane, în special drept consecinţă a invaziei ruse din Ucraina şi efectelor acesteia asupra preţurilor petrolului, care au determinat Statele Unite să-şi revizuiască poziţia faţă de Caracas. Guvernul american a admis public că hidrocarburile venezuelene ar putea fi utile pe piaţa internaţională.

Potrivit cifrelor ONU, peste 7,1 milioane de venezueleni şi-au părăsit ţara, mulţi dintre ei migrând în alte state latino-americane sau în SUA, din cauza inflaţiei şi lipsei de alimente şi medicamente.

Peste jumătate din populaţia Venezuelei s-a confruntat anul trecut cu insecuritate alimentară moderată sau severă, a arătat un studiu realizat de universităţi locale.AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Toth, editor online: Andreea Preda)

Citeşte şi:

* Statele Unite salută acordul venezuelean şi autorizează Chevron să îşi reia parţial operaţiunile în Venezuela