Un fost comandant al forţelor proruse din estul Ucrainei l-a acuzat vineri pe ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, de "neglijenţă criminală" în campania militară rusă bâlbâită din Ucraina, relatează Reuters.

"Îl acuz direct pe Serghei Şoigu de, cel puţin, neglijenţă criminală", a declarat Igor Ghirkin într-un interviu video postat pe canalul său de Telegram. "Nu am cum să-l acuz de trădare, dar l-aş suspecta de asta", a spus el.

Kremlinul nu a răspuns pentru moment la o cerere de comentariu a Reuters cu privire la această răbufnire a lui Ghirkin, unul dintre cele mai puternice atacuri publice de până în prezent la adresa conducerii militare a Rusiei venite din partea unui "uliu" proeminent, care insistă asupra intensificării campaniei în Ucraina.

În pofida eşecurilor repetate ale trupelor ruse şi a pierderilor grele de militari, echipamente şi tehnică în cursul invaziei din Ucraina, care a intrat vineri în cea de-a 79-a zi, preşedintele rus Vladimir Putin nu a dat semne că s-ar distanţa de Şoigu. Ministrul rus al apărării a jucat un rol foarte vizibil la parada de luni din Piaţa Roşie, cu ocazia celei de-a 77-a aniversări a victoriei împotriva Germaniei naziste în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Ghirkin, cunoscut şi sub pseudonimul "Strelkov" ('trăgător', în limba rusă), a fost acuzat de crimă de către procurorii olandezi pentru presupusul său rol în doborârea avionului Malaysian Airlines (zborul MH17) deasupra Ucrainei în 2014.

El a devenit un critic făţiş al modului în care Rusia desfăşoară războiul în Ucraina în ultimele săptămâni, spunând că, fără o nouă strategie şi forţe suplimentare de luptă, Moscova ar putea pierde.

Kievul afirmă că a respins săptămâna aceasta forţele ruse de lângă Harkov, al doilea oraş ca importanţă din ţară, situat în apropiere de frontiera rusă, şi că pregăteşte o contraofensivă, ceea ce ar putea indica o cotitură în desfăşurarea ostilităţilor.

După ce a eşuat în capturarea capitalei Kiev în prima etapă a ceea ce Rusia numeşte "operaţiune militară specială", forţele ruse s-au reorientat asupra regiunii Donbas, din estul Ucrainei, şi a oraşului de coastă Mariupol, port strategic la Marea Azov.

Un fost mercenar Wagner, Marat Gabidullin, a declarat pentru Reuters săptămâna aceasta că trupele ruse erau prost pregătite pentru războiul din Ucraina.

Într-o altă postare pe contul său Telegram, Ghirkin declara recent că, în cei opt ani de ocupaţie, Rusia a transformat Donbasul "într-o rezervaţie de rahat", potrivit portalului ucrainean Glavkom.ua.

"În loc să construiască acolo o vitrină a 'lumii ruse', au construit o rezervaţie de rahat, plasând escroci la conducere şi creând condiţii ca oamenii din Donbas să trăiască mai prost decât în Rusia şi mult mai prost decât în Ucraina", afirmase el, acuzând Moscova de seria de atentate din ultimii ani din Doneţk şi Lugansk în urma cărora au murit o serie de comandanţi care luptaseră în cadrul forţelor paramilitare din Donbas.

"Au fost ucişi pentru că împiedicau ca la conducere să vină tot acest rahat, care a distrus regiunea înfloritoare Donbas. Cel puţin pentru Ucraina era o regiune înfloritoare", a mai spus Ghirkin.

Potrivit portalului RBC.ru, Igor Strelkov (Ghirkin), cetăţean al Federaţiei Ruse, a fost ministru al apărării al 'republicii populare' Doneţk din mai până în august 2014.

În 2014, Ghirkin a demisionat din FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei, ex-KGB) în gradul de colonel. Unele surse susţin că el ar fi de fapt colonel GRU (Direcţia principală a serviciului de informaţii de pe lângă Statul Major al armatei ruse).

Înainte, el a luptat ca voluntar în Bosnia, Transnistria şi Cecenia. Se consideră că a fost trimis special de Moscova în Donbas pentru a organiza şi conduce miliţiile separatiste în 2014, dar după ce în august a renunţat - din motive neclare - la funcţia de ministru al apărării în Doneţk, a revenit în Rusia, potrivit RBC.ru.

Pentru participarea la conflictul din estul Ucrainei, SUA şi Uniunea Europeană l-au inclus pe Ghirkin pe lista lor de sancţiuni. AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Ady Ivaşcu)