Emmanuel Macron a fost învestit sâmbătă la Palatul Elysee în funcţia de preşedinte al Franţei pentru un nou mandat de cinci ani, cu câteva zile înainte de începerea oficială acestui al doilea mandat, transmite AFP.

După ce preşedintele Consiliului Constituţional, Laurent Fabius, i-a confirmat victoria în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, desfăşurat în 24 aprilie, Macron a cerut într-un scurt discurs, care a durat mai puţin de zece minute, să se acţioneze fără încetare pentru ca Franţa să fie o naţiune mai independentă şi mai puternică.

Potrivit DPA, a apărut o mică discrepanţă în timpul inaugurării când Laurent Fabius a anunţat rezultatele alegerilor. Preşedintele Consiliului Constituţional a oscilat vizibil în privinţa numărului de voturi exprimate pentru Macron şi a sfârşit prin a anunţa un rezultat incorect din cauza unei erori numerice.

Într-o ţară în care preşedinţii sunt rareori realeşi, Macron a obţinut 58,5% din voturi în turul al doilea în faţa extremei drepte Marine Le Pen, în ciuda opoziţiei puternice faţă de politicile sale pro-business şi a propunerii de a creşte vârsta de pensionare, comentează Reuters.

Macron, în vârstă de 44 de ani, este primul preşedinte francez din afara unui guvern de coaliţie care a fost reales de la formarea celei de-a cincea Republici, în 1958.

''Sunt conştient de gravitatea vremurilor'', a spus el la începutul discursului său, referindu-se în special la războiul din Ucraina, în faţa a aproximativ 450 de personalităţi invitate, insistând asupra necesităţii de a ''acţiona fără încetare'', relatează France Presse.

Cel mai urgent lucru, a subliniat el, citat de EFE, este de a "evita orice escaladare în urma agresiunii Rusiei în Ucraina" şi de a "ajuta democraţia să câştige" în această ţară, pentru a "construi o nouă pace europeană şi o nouă autonomie pentru continentul nostru".

Dincolo de dimensiunea profund europeană, discursul său a fost, de asemenea, o avanpremieră a dorinţei sale de a încerca să abordeze multiplele fracturi care traversează Franţa şi care au devenit evidente în primii săi cinci ani la putere şi în campania electorală pentru realegerea sa.

El a vorbit despre necesitatea de a inova într-un moment în care lumea şi Franţa se confruntă cu provocări fără precedent şi a afirmat că al doilea mandat va fi unul "nou" şi nu o continuare a primului.

''Trebuie să inventăm împreună o nouă metodă, departe de tradiţii şi rutine obosite, cu ajutorul căreia să construim un nou contract productiv, social şi ecologic", a declarat el, promiţând că va acţiona cu "respect", "consideraţie" şi ''asocierea tuturor''.

Liderul francez a dat asigurări că va lucra ''pentru a construi o societate a ocupării depline a forţei de muncă'', pentru a face din Franţa o ''mare putere ecologică'' şi pentru a ''continua să atace inegalităţile la rădăcină'' cu şcoli mai incluzive şi o asistenţă medicală mai accesibilă pe întreg teritoriul ţării.

De asemenea, el a promis să acţioneze în favoarea egalităţii între bărbaţi şi femei şi să îi protejeze pe francezi cu o armată "puternică" prezentă "pe toate continentele".

Totodată, a subliniat preocupările globale legate de mediu şi s-a angajat în faţa tinerilor să lase "o planetă mai locuibilă şi o Franţă mai vie, mai puternică".

Obiectivul său final este "o naţiune mai independentă, pentru a trăi mai bine şi pentru a construi răspunsuri franceze şi europene la provocările secolului nostru".

În sală s-au aflat predecesorii săi Nicolas Sarkozy şi Francois Hollande, familia sa, inclusiv soţia sa Brigitte, prieteni ai săi, membrii guvernului, cu premierul Jean Castex în frunte, precum şi principalii lideri ai celor două camere ale Parlamentului, alături de alte categorii de invitaţi - îngrijitori, aleşi locali, lideri ai comunităţii şi sportivi - întruchipând priorităţile declarate ale noului mandat prezidenţial.

Desfăşurată în Salle des Fetes (Sala de festivităţi), cea mai mare şi mai prestigioasă sală a Palatului Elysee, ceremonia protocolară organizată după un model care nu s-a schimbat aproape deloc de la cea de-a treia Republică (1870-1940), a fost transmisă în direct pe toate canalele principale de televiziune.

La finalul discursului său, ceremonia a continuat în grădinile Elysee, unde s-au auzit 21 de salve de tun trase de pe Esplanade des Invalides (esplanada invalizilor) de pe celălalt mal al Senei şi unde preşedintele a adus un omagiu drapelului şi a trecut în revistă o mică reprezentare a armatei.

Oficial, cel de-al doilea mandat al lui Emmanuel Macron va începe pe 14 mai.

Până atunci, el va participa duminică la festivităţile care marchează aniversarea victoriei Aliaţilor asupra Germaniei naziste la 8 mai 1945, iar luni, de Ziua Europei, este aşteptat la Strasbourg pentru a se adresa Parlamentului European, pentru închiderea Conferinţei pentru viitorul Europei, lansată în urmă cu un an pentru a implica cetăţenii. În aceeaşi zi, va merge la Berlin în prima sa călătorie în străinătate după ce a fost reales, un clasic pentru preşedinţii francezi la preluarea mandatului. Acolo va fi primit de cancelarul Olaf Scholz, în cadrul unei întâlniri prin care intenţionează să arate "importanţa axei franco-germane".

Învestirea lui Macron marchează sfârşitul unei campanii electorale şi deschiderea alteia - pentru alegerile legislative din 12 şi 19 iunie.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Foto: (c) Gonzalo Fuentes/REUTERS

Citeşte şi:

• AFP: Inaugurare sobră pentru cel de-al doilea mandat al preşedintelui francez Emmanuel Macron