Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Războiul (preşedintelui rus Vladimir) Putin contra Ucrainei este un act de agresiune militară brutală împotriva unei ţări care vrea doar să-şi îndeplinească visul european, în timp ce guvernul rus recurge la practici de tip sovietic, a declarat miercuri premierul Estoniei, Kaja Kallas, în plenul Parlamentului European.

Kallas a fost invitată la dezbaterea 'Rolul UE într-o lume în schimbare şi situaţia securităţii Europei în urma agresiunii ruse şi a invadării Ucrainei'.

Din 24 februarie - când a început această agresiune militară ordonată de Putin şi exact ziua când Estonia a marcat 104 ani de la independenţa sa - lumea nu mai este la fel. Trebuie să redescoperim faptul că o ordine mondială bazată pe libertate este esenţială. Trebuie să ajutăm Ucraina prin toate mijloacele pe care le avem la dispoziţie, a spus şefa executivului eston.

Ea a salutat reacţia Uniunii Europene, care a acţionat ca o uniune geopolitică şi care l-a surprins pe liderul rus Vladimir Putin. ''Rusia se aşteaptă acum ca noi să facem rapid câţiva paşi înapoi'', a spus Kaja Kallas.

În opinia sa, Uniunea Europeană trebuie să acţioneze pe două direcţii. În primul rând, trebuie continuată politica de izolare a Rusiei, cu atenţia concentrată simultan pe ''o consolidare a lumii libere'', pe baza a ceea ce s-a realizat în ultimele săptămâni în urma introducerii sancţiunilor europene contra Moscovei.

Pe de altă parte, Uniunea Europeană trebuie să investească în apărare şi, în pofida faptului că puterea militară a Rusiei este imensă, UE să poată compensa prin calitate şi tehnologii moderne.

Kallas a subliniat că o perspectivă privind aderarea Ucrainei la UE ar fi ''nu numai în interesul Uniunii Europene, dar chiar o obligaţie morală''.

Foto: (c) JULIEN WARNAND / EPA

În intervenţia sa, şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a făcut o pledoarie pentru pace. ''Nouă, europenilor, nu ne place războiul. Universul mintal al lui Putin este diferit de al nostru, el a crezut că Ucraina este servilă şi slabă, dar s-a înşelat, a crezut că divizarea între SUA şi UE este prea mare pentru a ne uni, dar s-a înşelat, şi a crezut că armata rusă e capabilă să ocupe Ucraina în câteva zile, iar s-a înşelat'', a afirmat înaltul demnitar european.

El a adăugat că o prioritate actuală pentru UE trebuie să fie tăierea fluxurilor care îi permit Rusiei să acumuleze resurse cu care finanţează războiul. ''Este momentul ca sistematic şi constant Europa să-şi reducă dependenţa de gazul rusesc'', a explicat el.

Din partea grupului Partidului Popular European (PPE), eurodeputatul francez Arnaud Danjean a afirmat că este nevoie de ''măsuri concrete şi ireversibile'', în condiţiile în care războaiele din Iugoslavia, din urmă cu 30 de ani, au arătat ce se poate întâmpla în absenţa măsurilor respective.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

În opinia lui Siegfried Mureşan (PPE), UE ar trebui să nu mai cumpere deloc gaz rusesc. De asemenea, UE ar trebui să aloce mai mult pentru apărare şi securitate, în contextul în care Rusia este o ameninţare. De altfel, eurodeputatul român şi alţi 96 de membri ai PE au semnat o scrisoare deschisă în care solicită introducerea unui embargou total asupra importurilor de gaz, petrol, dar şi cărbune dinspre Federaţia Rusă până când Rusia va înceta războiul în Ucraina.

''Cererea noastră are la bază o rezoluţie a Parlamentului European din aprilie 2021 care prevede clar ca UE să oprească importurile de gaz şi petrol din Federaţia Rusă în momentul în care Rusia va ataca Ucraina. Au trecut două săptămâni de la începerea războiului şi noi continuăm să plătim facturi de sute de milioane de euro către Rusia. Acest lucru trebuie să se oprească. Trebuie să introducem acest embargo, iar, în paralel, să începem deja diversificarea resurselor energetice şi pregătirea stocurilor pentru iarna viitoare'', a explicat Mureşan într-o postare pe Facebook.

Lidera grupului S&D, Iratxe Garcia Perez (S&D), a susţinut că ''atacul criminal al lui Putin ne-a pus în faţă o oglindă în care vedem punctele tari şi pe cele slabe''. Potrivit ei, prin reacţia la invadarea Ucrainei de forţele ruse, UE a făcut un pas enorm înainte în evoluţia sa ca actor global.

''Nu trebuie sacrificate drepturile omului în schimbul gazului. Trebuie să ne pregătim pentru a ajuta poporul ucrainean, securitatea ucrainenilor este şi a noastră'', a spus ea, adăugând că ''ceea ce face Putin în legătură cu coridoarele umanitare încalcă Convenţia de la Geneva''.

Nathalie Loiseau (grupul Renew) a ţinut să remarce la rândul său reacţia UE, care într-un timp foarte scurt a impus sancţiuni. ''Totuşi, trebuie să facem mai mult pentru a-i apăra pe ucraineni şi astfel şi pe noi'', a spus ea. În opinia sa, o atenţie sporită trebuie să fie acordată Republicii Moldova, care primeşte mulţi refugiaţi şi care tremură la gândul că ar putea fi următoarea ţintă. ''Trebuie să consolidăm solidaritatea şi să nu renunţăm la ideea Europei Apărării'', a insistat Loiseau.

''Realitatea este că nu facem destul pentru Ucraina. Nu există nicio interdicţie asupra gazului şi petrolului rusesc. Noi continuăm să finanţăm maşina de război a lui Putin'', a accentuat colegul său de partid Guy Verhofstadt.

Potrivit co-liderei grupului Verzilor, Ska Keller, războiul pornit de Vladimir Putin în Ucraina este ''gândit ca unul împotriva întregii lumi, statului de drept, democraţiei şi păcii''.

''Securitatea pentru Europa înseamnă şi solidaritate între ţările membre, împărţirea eforturilor pentru primirea refugiaţilor ucraineni. Când acţionăm împreună, suntem puternici'', a declarat ea.

Jaak Madison (grupul Identitate şi Democraţie) a declarat că ''în fiecare zi în care noi aşteptăm dezastrul creşte''. ''Dacă ruşii reuşesc în Ucraina, apoi ne întrebăm cine urmează. Trebuie să oprim cât mai repede acest război şi să înţelegem că populaţia rusă i-a furnizat un mare sprijin lui Putin, vedeţi cum a reacţionat ea după anexarea Crimeei'', a atenţionat el.

''Obişnuiam să spunem că Uniunea Sovietică este imperiul răului, acum ascultând ştirile după această agresiune dură, crudă, la scară mare contra Ucrainei avem un sentiment de deja vu. Ucrainenii îşi apără teritoriul cu arma în mână, un teritoriu recunoscut internaţional'', a afirmat Anna Fotyga, din partea grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni.

Martin Schirdewan (grupul Stângii) a făcut apel la luarea tuturor măsurilor posibile pentru ''ca acest război din inima Europei să se oprească cât mai rapid''. ''Putin este cel ce poartă răspunderea pentru ceea ce se întâmplă acum. Solidaritatea şi empatia faţă de ucraineni sunt îmbucurătoare. Mă gândesc acum şi la tinerii ruşi care demonstrează pe străzi deşi ştiu că vor fi arestaţi'', a spus el, care a adăugat că sancţiunile europene ar trebui să vizeze un număr mai mare de oligarhi ruşi. AGERPRES/(editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)

Citeşte şi:

* UE extinde sancţiunile împotriva Rusiei şi Belarusului în urma invaziei din Ucraina

* Kremlinul susţine că SUA au declarat război economic Rusiei

* Zelenski îi îndeamnă pe occidentali să se decidă mai repede în privinţa avioanelor MiG-29

* Ucraina: Centrala nucleară de la Cernobîl este deconectată de la reţeaua electrică; risc de radiaţii

* Ucraina îşi retrage soldaţii din misiunile ONU;14.500 de ucraineni şi străini au venit în ţară pentru a lupta

* MAE rus: Ţările care trimit arme sau mercenari în Ucraina vor răspunde pentru aceasta

* China acuză NATO că a dus tensiunile dintre Rusia şi Ucraina până la un ''punct de rupere''

* Sarcina Ucrainei este să reziste în faţa atacului rus în următoarele 7-10 zile, afirmă un oficial ucrainean