În "războiul hibrid" pe care îl duce Rusia împotriva Ucrainei de opt ani, bătălia pe plan informaţional constituie un front-cheie, în care toate loviturile sunt permise, inclusiv manipulările cele mai grosiere, comentează luni AFP într-o amplă analiză.

Campania de dezinformare s-a accelerat odată cu desfăşurarea a circa 150.000 de soldaţi ruşi în apropierea de frontierele estică şi nordică ale Ucrainei.

Ţările occidentale la fel ca ucrainenii se tem de altfel că această bătălie pe planul dezinformării va fi utilizată pentru a permite crearea unui pretext în vederea lansării unei ofensive ruse, cu atât mai mult cu cât Moscova susţine că ar exista un "genocid" împotriva rusofonilor în Ucraina.

Potrivit lui Serghii Kvit, fost ministru ucrainean al educaţiei şi director al Şcolii de jurnalism Mohyla din Kiev, "cea mai mare parte dintre aceste 'fake news' vizează în special diaspora rusă" din Ucraina.

Această strategie urmăreşte să pregătească opinia publică, atât în interior, cât şi în exterior pentru declanşarea unui conflict de foarte mare amploare, continuă el.

Dar aceste operaţiuni ruseşti pe internet fac obiectul unei intense contraofensive. Cu ajutorul unor instrumente de verificare online, care permit identificarea unei imagini, compararea de hărţi sau extrase de date, o întreagă armată de "reinformatori" autodeclaraţi este de asemenea în acţiune.

Vineri, câteva ore au fost suficiente pentru ca îngrijorătoarea înregistrare video postată online de liderul separatist Denis Puşilin, în care el ordona evacuarea în aceeaşi zi de "vineri, 18 februarie" a populaţiei din regiunea Doneţk spre Rusia, să-şi piardă credibilitatea.

Metadatele fişierului video original au arătat că videoclipul fusese înregistrat de fapt cu două zile înainte, adică în 16 februarie.

"Ceea ce s-a petrecut în acea zi era clar şi indubitabil o înscenare", rezumă jurnalistul de investigaţii Mark Krutov pe Twitter.

Bellingcat, o platformă specializată în anchete cu instrumente digitale şi care a documentat presupuse operaţiuni ale serviciilor de informaţii ruseşti precum otrăvirile agentului dublu Serghei Skripal şi opozantului Aleksei Navalnîi, şi-a consacrat ultimele săptămâni deminării terenului virtual al conflictului legat de Ucraina.

Ultima sa lovitură, "demascarea" unui atentat împotriva maşinii unui şef al poliţiei separatiste din Doneţk.

Televiziunea de stat rusă a difuzat pretinsa confesiune a unui "agent ucrainean" implicat şi a reluat în buclă imaginea unei carcase de maşină pe care se putea vedea plăcuţa de înmatriculare a vehiculului aşa-zisului responsabil poliţist.

Plăcuţa era bună. Dar, după analizele site-ului Bellingcat, ea fusese desprinsă de pe vehiculul de teren al şefului separatist pentru necesităţile fotografiei.

În partea ucraineană, media şi reţelele de socializare nu sunt nici ele scutite de "aranjamente" cu adevărul, ca atunci când sunt difuzate imagini arătând manifestaţii la Moscova împotriva războiului. Acestea datează din 2014.

Pe acest front al dezinformării, Moscova a făcut deja primele victime.

Bombardamentul mediatic suscită anxietate şi are efecte devastatoare asupra sănătăţii mentale a ucrainenilor, relevă psihologul Katerina Goltsberg, preşedinta asociaţiei de psihologie a copilului din Ucraina.

"În cursul ultimelor două luni, noi am înregistrat un nivel de panică foarte ridicat. El este o consecinţă probabilă a intensificării acestor atacuri mediatice", spune ea. "Oamenii sunt într-adevăr foarte îngrijoraţi pentru ei înşişi, pentru copiii lor, pentru cei apropiaţi", adaugă psihologul.

Populaţia ucraineană a integrat deja scenariul posibil al unui război pe scară largă şi îşi înmulţeşte pregătirile, de la planuri de evacuare până la stocarea alimentelor de bază.

Oamenii ştiu totodată că acest război al nervilor este abia la început.

"O ameninţare existenţială cu care va trebui să trăim în următoarele luni, dacă nu chiar în anii următori", rezumă situaţia un editorialist al site-ului Ukrainska Pravda. AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dãdârlat)