Parlamentul European a cerut miercuri Comisiei Europene ca, după decizia prin care Curtea de Justiţie a UE (CJUE) i-a permis să suspende fondurile europene pentru statele despre care consideră că încalcă statul de drept, să ia rapid această măsură împotriva Poloniei şi Ungariei, care acuză instituţiile UE de abuz de putere, iar la Varşovia ministrul polonez al justiţiei i-a reproşat propriului premier această situaţie pentru că a acceptat un compromis cu liderii europeni, consemnează agenţiile EFE şi DPA.

Polonia şi Ungaria au ameninţat în 2020 că vor bloca prin veto bugetul multianual al UE dacă va fi introdus acest mecanism. Dar premierii polonez şi ungar, Mateusz Morawiecki şi Viktor Orban, au ajuns în cele din urmă cu ceilalţi lideri europeni la o înţelegere conform căreia mecanismul de condiţionalitate va permite suspendarea fondurilor europene numai în cazul unor încălcări ale statului de drept ce afectează ''buna gestiune financiară'' a bugetului UE sau interesele financiare ale Uniunii într-un ''mod suficient de direct'' (corupţie, fraudă fiscală etc.), nu în cazul unor chestiuni societale, cum ar fi drepturile comunităţii LGBT, iar aplicarea sa va începe numai după ce CJUE se va pronunţa asupra legalităţii mecanismului, decizie dată miercuri şi care este favorabilă Comisiei Europene.

Dar aceasta din urmă ''va trebui să demonstreze că încălcările statului de drept compromit buna folosire a banului public european. Nu va fi suficient să critice nerespectarea valorilor UE'', reproşuri formulate adesea la adresa Varşoviei şi Budapestei, explică Eric Maurice, de la Fundaţia Schuman, citat de France Presse.

Totuşi, sfera aplicării mecanismului nu este foarte clar definită şi ar putea lăsa loc la interpretări. De pildă, unii eurodeputaţi au cerut aplicarea lui şi în cazul noii legi ungare care interzice promovarea homosexualităţii în şcoli şi pe care Bruxellesul o critică pentru că ar discrimina persoanele LGBT.

Prin urmare, Polonia şi Ungaria se tem că mecanismul va fi interpretat şi folosit în mod arbitrar de Comisia Europeană împotriva anumitor state membre; mai ales că acuzaţiile Bruxellesului la adresa guvernelor conservatoare din cele două ţări privesc multe aspecte, precum reformele judiciare, contestarea întâietăţii dreptului european în faţa celui naţional, avortul, drepturile minorităţilor sexuale, respingerea migranţilor, atribuirea contractelor publice etc., pentru unele dintre acestea Comisia Europeană neaprobând până în prezent nici PNRR-urile celor două ţări în cadrul planului european de redresare post-pandemie, în care Polonia are alocate granturi de 36 de miliarde de euro şi Ungaria 7 miliarde.

În opinia ministrului ungar al Justiţiei, Judit Varga, introducerea acestui mecanism de condiţionalitate este un ''abuz de putere'' din partea instituţiilor europene şi CJUE a dat miercuri o ''decizie politică'' legată de noua lege ungară anti-LGBT. Pentru această lege, premierul Orban a convocat un referendum odată cu alegerile legislative din 3 aprilie, la care el se va confrunta cu un front unit al opoziţiei, al cărei candidat pentru postul de premier, Peter Marki-Zay, a salutat că ''CJUE a decis ca (UE) să nu mai dea bani hoţilor''.

Ministrul polonez al Justiţiei, Zbigniew Ziobro, a estimat la rândul său că noul mecanism ''ţine de puterea abuzivă şi transferul ei către cei care, sub pretextul statului de drept, doresc să-şi exercite puterea în detrimentul statelor membre''. El i-a reproşat de asemenea această situaţie însuşi premierului său Mateusz Morawiecki, pentru compromisul pe care l-a acceptat în 2020.

Morawiecki a acuzat la rândul său că, în prezent, la nivelul UE are loc un ''proces periculos de centralizare birocratică, de federalizare'', condus de instituţii europene care-şi depăşesc prerogativele prevăzute în tratate.

În acest timp, eurodeputaţii responsabili cu mecanismul de condiţionalitate au cerut Comisiei Europene să-l aplice rapid împotriva Poloniei şi Ungariei, adică în ''câteva zile sau câteva săptămâni''. ''Comisia nu-şi mai poate permite să-l amâne pentru a-l activa, eventual, după alegerile din Ungaria. Ar fi ceva periculos: de fiecare zi, săptămână şi lună de amânare vor beneficia regimurile autoritare din Uniunea noastră'', spune eurodeputatul popular finlandez, Petri Sarvamaa.

La rândul său, un eurodeputat german al Verzilor, Daniel Freund, a ameninţat Comisia Europeană că, dacă ''ignoră în continuare'' apelurile de activare rapidă a mecanismului de condiţionalitate, atunci Parlamentul European ar putea recurge la măsuri de care dispune, precum aprobarea bugetului Comisiei.

Însă regulamentul noului mecanism de condiţionalitate prevede mai multe etape însoţite de termene înainte ca executivul comunitar să poată sesiza Consiliul UE înaintea aplicării efective. Astfel, Comisia trebuie mai întâi să notifice încălcările statului vizat, ce are trei luni la dispoziţie pentru a da explicaţii, după care urmează o nouă evaluare a Comisiei şi observaţiile statului în cauză asupra proporţionalităţii măsurilor, iar în final Consiliul UE (statele membre) va trebui să se pronunţe prin majoritate calificată, toată această procedură putând să dureze chiar şi nouă luni.

În acest timp, Polonia şi Ungaria iau în calcul să răspundă prin blocarea altor decizii europene ce necesită unanimitate, precum politica energetică, cea climatică sau deciziile de politică externă. Totuşi, şeful de cabinet al premierului Viktor Orban, Gergely Gulyas, a declarat agenţiei Reuters că disputa pe tema statului de drept nu va determina guvernul ungar să blocheze summitul UE-Africa de săptămâna aceasta şi nici eventualele sancţiuni împotriva Rusiei în contextul crizei ucrainene.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Irina Cristea, editor online: Andreea Lăzăroiu)