Adoptarea de către SUA a unor sancţiuni împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin în cazul unei agresiuni a Rusiei în Ucraina "depăşeşte o limită" şi ar echivala cu ruperea relaţiilor dintre Rusia şi SUA, a denunţat joi Kremlinul după prezentarea unui proiect în acest sens în Senatul SUA, relatează AFP, RIA Novosti şi Reuters.

"Sancţiunile împotriva unui şef de stat reprezintă o măsură care depăşeşte o limită, aceasta ar echivala cu o rupere a relaţiilor", a denunţat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, subliniind că propunerea senatorilor democraţi americani "nu contribuie la stabilirea unei atmosfere constructive în cadrul discuţiilor" în curs de desfăşurare între Rusia şi Occident privind detensionarea situaţiei privind Ucraina.

Kremlinul consideră drept "extrem de negativ" pachetul de sancţiuni propus cu o zi în urmă de o serie de democraţi din Senatul SUA, apreciind că aceasta pare o încercare de a pune presiune asupra Moscovei, potrivit Reuters.

"Impunerea de sancţiuni împotriva unui şef de stat este o măsură scandaloasă", a spus Peskov, avertizând că Rusia va răspunde numaidecât la un astfel de demers, potrivit TASS.

Un grup de senatori democraţi de rang înalt au prezentat miercuri un nou pachet de sancţiuni care îl vizează inclusiv pe preşedintele Vladimir Putin şi prevede acordarea unui ajutor financiar Kievului în cazul unei invazii ruse în Ucraina.

Legea intitulată "Apărarea suveranităţii Ucrainei" prevede sancţiuni împotriva şefului statului rus, premierului Mihail Mişustin, unor înalţi responsabili militari şi mai multor entităţi din sectorul bancar rus.

Anunţul acestui proiect de sancţiuni "extrem de negativ", potrivit Kremlinului, a intervenit înaintea unei reuniuni, la Viena, a Consiliului permanent al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), a treia şi ultimă etapă a eforturilor diplomatice intense vizând dezamorsarea riscului unui conflict în Ucraina.

Luni, discuţii tensionate au reunit la Geneva delegaţiile conduse de viceministrul rus de externe Serghei Riabkov şi subsecretarul de stat american Wendy Sherman. Miercuri, NATO şi Moscova au avut discuţii la Bruxelles, în finalul cărora au constatat "divergenţe" profunde între cele două părţi cu privire la securitatea în Europa.

"Ne-am dori ca bunul simţ să prevaleze", a adăugat Peskov, subliniind că Rusiei "nu i-a lipsit" şi "nu îi lipseşte voinţa politică de a continua dialogul".

Acuzată de americani şi europeni de pregătirea unui atac împotriva vecinului său ucrainean, un aliat al Occidentului, Rusia susţine că desfăşurarea a zeci de mii de soldaţi ruşi la frontiera cu Ucraina reprezintă o reacţie la prezenţa crescând şi ostilă a NATO în ceea ce Moscova consideră a fi zona sa de influenţă.

Rusia dă asigurări că nu are "intenţia de a ataca Ucraina", dar cere semnarea unui tratat care să interzică orice fel de extindere viitoare a NATO, o solicitare considerată inacceptabilă de către Occident.

Totodată, Kremlinul a făcut o evaluare sumbră a primelor două runde de discuţii pe teme de securitate care au avut loc săptămâna aceasta între Rusia, SUA şi NATO, calificându-le drept "lipsite de succes", constatând dezacorduri în privinţa problemelor fundamentale.

Peskov, citat de Reuters, a adăugat totuşi că aceste prime două runde de discuţii au produs unele "nuanţe pozitive", dar Rusia doreşte rezultate concrete, nu nuanţe, a adăugat el.

În acest context, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a declarat miercuri că "nimeni nu ar trebui să fie surprins dacă Rusia va răspândi dezinformări cu privire la angajamente care nu au fost luate după discuţiile cu SUA sau dacă va provoca ceva, ca pretext pentru o destabilizare mai mare în Ucraina", potrivit Reuters. "Rugăm pe toată lumea să nu cadă în capcana dezinformărilor permanente ale Rusiei", a declarat Price jurnaliştilor. AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dãdârlat)

Citeşte şi:

Consultările dintre SUA şi Rusia în domeniul securităţii de la Geneva s-au încheiat