După ce în luna octombrie șapte nave cargo au fost lovite în apropierea coastelor României și Bulgariei, state membre ale NATO, alianța militară condusă de SUA a declarat că va desfășura avioane pentru patrulare, radare și drone pentru a-și consolida flancul estic în Marea Neagră, notează marți Reuters.

Trei zile mai târziu, pe 23 octombrie, un alt vas a fost lovit în imediata apropiere a apelor teritoriale române, iar săptămâna trecută un port-container grec a fost scufundat de drone navale în zona economică exclusivă a Bulgariei.

Atacurile persistente arată modul în care escaladarea războiului maritim între Rusia și Ucraina devine o provocare majoră pentru NATO în Marea Neagră, ce a lăsat expuse țări aliate precum România și Bulgaria, adaugă agenția de presă britanică.

Analiști militari au afirmat că este aproape indubitabil că acestea au fost atacuri ruse. O dronă navală văzută pe un video cu ultima lovitură pare o variantă rusească, potrivit firmei de securitate maritimă Ambrey.

''Cred că este o escaladare în mod incontestabil'', a spus Sidharth Kaushal, expert în cadrul grupului de reflecție RUSI, ce are sediul la Londra.

Rusia respinge acuzația că țintește cu drone vecinii Ucrainei și spune că guvernele europene sunt cele care escaladează războiul din Ucraina prin furnizarea de ajutor militar.

Analiștii sunt de părere că Rusia testează liniile roșii

Multe din navele lovite în octombrie erau ancorate în apropierea unui canal românesc folosit de Ucraina pentru exporturi sau se îndreptau spre el. Una era chiar în apele teritoriale ale României.

Iulia Joja, director al programului pentru Marea Neagră în cadrul think-tankului Institutul pentru Orientul Mijlociu, ce are sediul la Washington, a afirmat că atacurile ruse au ținut cont de aversiunea Occidentului față de escaladare.

''Este vorba despre testarea acestor linii roșii, cu conștientizarea deplină a faptului că vom face tot posibilul pentru a lua măsuri minimale'', a explicat Joja, care a făcut o comparație cu incursiunile de drone ruse în spațiul aerian al NATO în ultimii ani.

O oficialitate NATO a spus că acțiunile ruse menite să descurajeze țările aliate în a sprijini Ucraina sunt o amenințare gravă și că angajamentul alianței de a-și apăra toți membrii, inclusiv cei riverani Mării Negre, este ''blindat''.

Marea Neagră este o cale navigabilă esențială

Pentru România, Marea Neagră este o cale navigabilă esențială pentru comerț și locul proiectului său offshore Neptun Deep, care o va face anul viitor cel mai mare producător de gaz din Uniunea Europeană. În august, o dronă navală s-a apropiat de Neptun Deep.

Bucureștiul a acuzat Rusia de lovituri ''sistematice'' asupra navelor civile, dar a evitat să atribuie atacurile individuale, menționând nevoia de dovezi. Sofia nu a învinovățit Rusia, dar a spus că unele atacuri par să îi fi adus avantaje Moscovei.

Loviturile vin într-un moment când Washingtonul își reevaluează prezența militară în Europa întrucât se concentrează pe China. SUA și-au retras anul trecut 1.000 de soldați din România.

''Este un moment în relația transatlantică pe care Putin probabil vrea să îl folosească'', a spus un responsabil român de rang înalt. ''Atenția Uniunii Europene și a NATO este importantă și forțele lor se concentrează în prezent pe nord și pe regiunea baltică'', a adăugat el.

Deși NATO și-a consolidat ''prezența avansată sporită'' în țările baltice și Polonia, Joja a afirmat că alianța nu a făcut același lucru în România, în pofida cererilor Bucureștiului: ''Bruxellesul și Washingtonul încă nu par că au decis dacă Marea Neagră este parte deplină a angajamentului NATO''.

Responsabilul român a evidențiat nevoia presantă a României de interceptoare sol-aer și sisteme radar pentru a contracara amenințările.

Iulia Joja a afirmat că disponibilitatea limitată a interceptorilor ieftini, exacerbată de războiul din Iran, este o problemă centrală pentru Occident.

Aproape 400 de nave, lovite anul trecut

Înmulțirea loviturilor asupra navigației pe Marea Neagră a înăbușit o cale importantă pentru exporturile de cereale și ulei folosită de Rusia și Ucraina.

Cele două părți au lovit 317 vase comerciale și alte nave în Marea Neagră și Marea Azov în perioada mai-octombrie, o creștere de cel puțin patru ori față de cele 74 de vase lovite în precedenta jumătate de an, potrivit lui Tomas Alexa, expert în cadrul Ambrey Analytics.

Frecvența atacurilor a variat înaintea de împlinirii în februarie 2027 a cinci ani de la începerea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina.

Ucraina a efectuat 137 de atacuri asupra navelor comparativ cu cele 92 rusești în al treilea trimestru, în timp ce în octombrie Rusia a lovit de 38 de ori, comparativ cu 5 lovituri ucrainene, a spus Ambrey.

Exporturile de cereale din Ucraina și Rusia se prăbușesc

Porturile au fost lovite constant și exporturile s-au diminuat, forțând Rusia și Ucraina să caute rute alternative de export.

Rusia a exportat doar 300.000 de tone de cereale în septembrie pe Marea Neagră și Marea Azov, în scădere de la 4,74 milioane de tone în aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor privind exporturile ruse, consultate de Reuters.

Ucraina și-a suspendat operațiunile în porturile sale de la Marea Neagră la finalul lui iulie din cauza atacurilor ruse, ceea ce a determinat-o să-și transporte unele încărcături către porturile fluviale de la Dunăre și mai departe prin canalul Sulina și prin secțiunea românească a Mării Negre.

Chiar și cu această rută alternativă, exporturile de cereale prin porturile Ucrainei s-au redus la 810.000 tone în septembrie, comparativ cu 2,1 milioane în aceeași lună a anului trecut.

Zelenski avertizează cu privire la criza alimentară

Atacul de săptămâna trecută a avut loc în timp ce miniștrii și șefii armatei din România, Bulgaria și Turcia s-au întâlnit la Sofia pentru a dezbate situația.

Ministrul apărării turc, care așteaptă un răspuns de la Moscova și Kiev cu privire la o propunere limitată de încetare a focului, a folosit acest prilej pentru a avertiza Rusia și Ucraina în legătură cu alte atacuri.

Turcia controlează tranzitul navelor militare prin strâmtorile Bosfor și Dardanele în conformitate cu Convenția de la Montreux.

Mai multe țări, printre care Egipt, Turcia și India, s-au pronunțat pentru încetarea focului pe mare, pentru a evita consecințele perturbării navigației într-o perioadă când prețul mondial al carburanților și cerealelor a explodat.

Secretarul de stat american Marco Rubio a afirmat sâmbătă că la nivel internațional există un interes în creștere față de o încetare a focului limitată.

Rusia a respins ideea unei încetări a focului limitate pe mare despre care susține că ar oferi un răgaz Kievului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sunat alarma. ''Toată lumea vorbește despre motorină și uită de cereale. Într-o lună sau două, toată lumea va vorbi din nou despre o criză agricolă'', a spus el luna trecută, adaugă Reuters. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Ada Vîlceanu)