Parlamentul irakian a avut duminică prima sesiune de la alegerile din octombrie, dar nu a reuşit să aleagă un preşedinte, în ceea ce ar fi trebuit să fie primul pas spre formarea unui nou guvern, informează Reuters.

Procesul de alegere a preşedintelui a fost perturbat deoarece grupuri politice concurente au pretins fiecare că deţin o majoritate parlamentară.

După dezbateri aprinse şi certuri între parlamentari, liderul temporar al adunării, Mahmoud al-Mashahadani, a decis să suspende sesiunea şi nu se ştie când va fi reluată şedinţa parlamentului.

Ca o complicaţie suplimentară, Mashahadani, care la 73 de ani este cel mai în vârstă parlamentar, s-a îmbolnăvit brusc şi a fost transportat la spital cu o ambulanţă. Un nou preşedinte temporar va trebui să fie numit înainte ca activitatea legislativului să se reia, conform biroului de presă al instituţiei. Acesta nu a oferit mai multe detalii despre starea lui Mashahadani, cu excepţia faptului că i se verifică tensiunea arterială.

La prima sa reuniune, parlamentul unicameral al Irakului, care numără 329 de deputaţi aleşi pentru un mandat de patru ani, ar fi trebuit să-şi aleagă preşedintele şi doi adjuncţi.

De asemenea, parlamentul are la dispoziţie 30 de zile de la prima sesiune pentru a alege noul preşedinte al ţării. Acesta din urmă trebuie să numească un prim-ministru, ales de cea mai mare coaliţie. Odată numit, prim-ministrul are la dispoziţie 30 de zile pentru a forma un guvern.

Conform "mouhasasa", un sistem de cote religioase şi etnice, preşedintele parlamentului irakian este un sunnit, premierul este un şiit, iar preşedintele un kurd.

Clericul şiit Moqtada al-Sadr, recunoscut după turbanul său negru "sayyed" (descendent al profetului Mahomed), a ieşit marele câştigător al alegerilor parlamentare anticipate din 10 octombrie, în timp ce grupurile pro-iraniene au suferit pierderi semnificative.

Blocul său a obţinut 73 din cele 329 de locuri din legislativ. Aceasta a devansat cu mult coaliţia sunnită al-Taqdum (Progresul), aflată pe locul al doilea, care a obţinut 37 de locuri.

Impulsionat de acest rezultat, liderul şiit a declarat în repetate rânduri că doreşte să rupă cu tradiţia irakiană a guvernului de "consens" pentru a forma un "guvern majoritar". Aceasta înseamnă că, împreună cu aliaţii săi, intenţionează să aibă majoritatea în parlament şi să deţină controlul asupra ministerelor şi asupra desemnării premierului, scrie AFP.

Moqtada Sadr a sugerat că preferă să formeze o alianţă cu două grupuri sunnite, Azm şi Taqadom, şi cu un partid kurd, PDK. Cu o majoritate în legislativ, această coaliţie ar putea apoi să numească un prim-ministru, relatează AFP.

Rivalii pro-Iran ai lui Moqtada Sadr din Alianţa pentru cucerire, vitrina politică a fostului grup paramilitar pro-Iran Hashd al-Shaabi, au obţinut doar 17 locuri, faţă de 48 în parlamentul precedent. Oficialii partidului spun că alegerile au fost fraudate, dar apelul lor pentru a fi anulate a fost respins de instanţe.

Perioada postelectorală a fost marcată de instabilitate şi de violenţă armată.

Susţinătorii Hashd al-Shaabi au manifestat cu furie în faţa zonei verzi ultra-securizate din Bagdad, care găzduieşte clădiri guvernamentale şi ambasada SUA. Iar la 7 noiembrie, o tentativă de asasinat cu drone-capcană, nerevendicată, împotriva prim-ministrului Mustafa al-Kazimi, la domiciliul său, a sporit şi mai mult tensiunile.

Mulţi irakieni au puţină încredere în clasa politică şi nu se aşteaptă ca recentele alegeri să schimbe echilibrul puterii.

Irakul, bogat în petrol, se luptă de ani de zile cu crize economice şi politice.

Reuters, care citează martori, scrie că parlamentarii din blocul lui al-Sadr au intrat duminică în legislativ purtând eşarfe albe, care simbolizează giulgiurile mortuare, urmând tradiţia lui Mohammed al-Sadr, răposatul tată al lui Moqtada.

Conform aceloraşi surse, unii deputaţi independenţi au venit la sediul instituţiei conducând tuk-tuk-uri, sau ricşe motorizate, din Piaţa Tahrir din Bagdad, epicentrul protestelor antiguvernamentale care au izbucnit în octombrie 2019. Tuk-tuk-urile au fost folosite pentru a transporta răniţii în timpul demonstraţiilor violente.AGERPRES/(AS -editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)