Secesioniştii din Noua Caledonie, care au îndemnat populaţia să nu participe la referendumul asupra independenţei câştigat de susţinătorii menţinerii arhipelagului drept teritoriu al Franţei, au anunţat luni că nu recunosc nici "legitimitatea", nici "validitatea" scrutinului, informează AFP.

Forţele secesioniste regrupate în cadrul Comitetului strategic pro-independenţă de neparticipare (la referendum) " nu recunosc legitimitatea şi validitatea acestui scrutin care le-a fost confiscat. Acest referendum nu este conform spiritului şi literei acordului de la Noumea", au subliniat separatiştii într-un comunicat.

Marcat de un absenteism record după apelul separatiştilor de a boicota scrutinul, care a avut loc duminică, acest al treilea şi ultim referendum prevăzut prin acordurile de la Noumea în 1998 a fost câştigat de forţele pro-Franţa cu 96,49% din voturi, contra celor numai 3,51% care au spus "da" independenţei.

Amploarea acestui rezultat este una relativă dată fiind o participare de 43,90%, în scădere accentuată în raport cu precedentele referendumuri câştigate în noiembrie 2018 şi octombrie 2020 de loialişti, cu 56,7% şi respectiv 53,3% din sufragii.

Pentru partidul pro-independenţă Frontul de Eliberare Naţională Kanak Socialist (FLNKS) şi naţionalişti, "acest referendum nu este conform spiritului şi literei acordului de la Noumea, procesului de decolonizare, şi nu este conform nici rezoluţiilor ONU care înscriu Noua Caledonie pe lista ţărilor ce trebuie decolonizate".

Dimpotrivă, ministrul francez pentru teritoriile de peste mări, Sebastien Lecornu, a apreciat că valoarea juridică a acestui referendum "este deplină", în pofida slabei participări. "Nu aveţi obligaţia de a participa la scrutin" şi "nu există cvorum în textele acordului de la Noumea", a argumentat el luni la postul France Inter.

Aceeaşi analiză vine şi din partea preşedintelui comisiei pentru controlul scrutinului, Francis Lamy, care a apreciat că absenteismul "nu afectează nici corectitudinea, nici sinceritatea scrutinului". Comisia de control nu a constat "nicio neregulă semnificativă", a afirmat el în timpul unei conferinţe de presă la Noumea.

Această consultare populară, prevăzută de acordul de la Noumea semnat în 1998, a fost menită să continue eforturile de reconciliere între populaţia autohtonă Kanak şi descendenţii coloniştilor europeni, caldoche, începute cu acordurile de la Matignon în 1988. Acestea au fost semnate după violenţele din anii '80 care au culminat cu luarea de ostatici şi atacul asupra grotei de la Ouvéa din mai 1988, soldată cu 25 de morţi în total, 19 militanţi Kanak şi şase militari. AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)