Varşovia şi Bruxellesul fac front comun pentru a apăra frontiera externă a Uniunii Europene, însă analiştii se îndoiesc că această muncă de echipă în privinţa crizei migraţiei ar putea avea un impact asupra diferendului profund în legătură cu independenţa sistemului judiciar din Polonia, relatează AFP.

De câţiva ani, UE este în dispută cu Polonia din cauza unor reforme judiciare controversate introduse de guvernul naţionalist care, conform Bruxellesului, subminează statul de drept, în timp ce Varşovia susţine că ele urmăresc să elimine corupţia din rândul judecătorilor.

Confruntarea s-a exacerbat în octombrie, când Curtea Constituţională din Polonia a contestat întâietatea dreptului european, iar Curtea de Justiţie a UE a dispus ca Varşovia să plătească o amendă de un milion de euro pe zi pentru că nu a suspendat o "cameră disciplinară" aflat în centrul disputei.

Însă aceste tensiuni par să fi trecut în plan secund de la izbucnirea recentă a crizei migratorii de la frontiera dintre Belarus şi Polonia, Varşovia şi Bruxellesul lucrând împreună în încercarea de a rezolva această problemă.

Mii de migranţi, în principal originari din Orientul Mijlociu, s-au instalat într-o tabără la frontieră. Occidentul acuză Minskul că a orchestrat această criză pentru a diviza UE şi ca represalii la sancţiunile europene, lucru dezminţit de Belarus.

"Criza a atras cu siguranţă o anumită simpatie a UE pentru Polonia. Guvernul a fost susţinut de Comisie, iar majoritatea statelor membre şi-au exprimat solidaritatea", a declarat pentru AFP politologul Marcin Zaborowski.

"Opinia publică europeană este de asemenea în majoritate de partea Varşoviei în această chestiune, în special din cauza amplificării sentimentelor anti-imigraţie", a mai spus Zaborowski, directorul think-tank-ului Globsec.

Deşi urgenţa de a securiza frontiera a eclipsat conflictul în privinţa statului de drept, toate semnele par să excludă, potrivit observatorilor, posibilitatea ca Bruxellesul să uite trecutul.

"Nu există nicio legătură între a arăta înţelegere faţă de poziţia Varşoviei în acest conflict de frontieră şi alte probleme care continuă să otrăvească relaţiile Poloniei cu UE", a insistat Zaborowski. Conflictul "pe subiectul statului de drept nu este încă rezolvat şi nimic nu indică faptul că există un recul din partea instituţiilor europene", a adăugat el.

Până acum, din cauza regresului normelor democratice de care este acuzată Varşovia, Bruxellesul a refuzat să acorde cele 36 de miliarde de euro solicitate de Polonia în cadrul fondurilor de relansare ale UE legate de pandemia de COVID-19.

Liderii principalelor grupuri politice din Parlamentul European i-au transmis în această săptămână o scrisoare comună şefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cerându-i cu insistenţă ca banii să rămână blocaţi până când Polonia va ceda.

Comisarul european pentru Justiţie, Didier Reynders, se va afla joi şi vineri la Varşovia.

"Nicio indulgenţă nu va fi acordată guvernului (polonez) ca urmare a apariţiei crizei de la frontieră", a declarat pentru AFP politologul Stanislaw Mocek.

"UE nu vrea să creeze un precedent cu Polonia, recompensând-o în vreun fel pentru acţiuni ilegale", a declarat Mocek, director al Universităţii Collegium Civitas din Varşovia.

"Pe de altă parte, frontiera UE este ameninţată şi, pe acest subiect, există un consens preponderent că trebuie să o apărăm. Sunt două probleme distincte", a subliniat el.

Potrivit lui Mocek, Polonia nu lasă impresia că ar da înapoi în conflictul judiciar şi a spus că vrea să gestioneze criza migraţiei aşa cum doreşte, "fără un mare ajutor de la ţări din UE sau de la Comisia Europeană".

"Prin urmare, există o anumită rezervă, şi de aceea cred că nu va exista o abordare mai indulgentă în privinţa problemelor anterioare", a spus el. AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)