Cei 27 de lideri ai statelor Uniunii Europene încă discută dacă Uniunea poate primi noi membri, a anunţat miercuri preşedintele Consiliului European, chiar dacă blocul comunitar s-a angajat să permită într-o zi aderarea ţărilor din Balcani, relatează Reuters.

''Sincer, există discuţii între cei 27 cu privire la capacitatea noastră de a primi noi membri'', a declarat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, într-o conferinţă de presă care a urmat unui summit între liderii din Balcanii de Vest şi cei din UE, desfăşurat la Brdo, în Slovenia, care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE.

La rândul ei, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a recunoscut că negocierile de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania, aflate în impas, afectează credibilitatea UE în regiune.

Totuşi, potrivit EFE, ea a declarat miercuri, la finalul summitului pe care UE l-a organizat cu ţările din regiune, că "Uniunea Europeană nu este completă fără Balcanii de Vest".

''Vrem ca Balcanii de Vest să facă parte din UE. Nu poate exista nicio îndoială în această privinţă'', a declarat Von der Leyen.

În acelaşi timp, însă, ea a făcut apel la Serbia, Muntenegru, Macedonia de Nord, Albania, Kosovo şi Bosnia şi Herţegovina să continue reformele în domeniul statului de drept, al respectării drepturilor omului, al libertăţii presei şi al măsurilor economice.

De partea sa, cancelarul german Angela Merkel a respins apelurile de a stabili o dată pentru aderarea ţărilor din Balcanii de Vest la UE.

''Nu prea cred în stabilirea de date, cred în respectarea promisiunilor noastre: odată ce condiţiile sunt îndeplinite, aderarea poate avea loc'', a declarat Merkel presei după reuniune, conform Reuters.

Un termen limită ar pune UE sub presiune, indiferent dacă Balcanii de Vest îndeplinesc sau nu condiţiile stabilite de blocul celor 27 de naţiuni, a spus ea.

''UE îşi reafirmă sprijinul fără echivoc pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest şi salută angajamentul partenerilor din Balcanii de Vest faţă de perspectiva europeană'', se afirmă în declaraţia finală a summitului, citată de Reuters.

''UE îşi reconfirmă angajamentul faţă de procesul de extindere'', se arată în declaraţie, deşi Franţa şi alte ţări au insistat asupra formulării potrivit căreia blocul să se concentreze pe ''reforme credibile din partea partenerilor, pe o condiţionalitate echitabilă şi riguroasă şi pe principiul meritelor proprii''.

Însă, în condiţiile în care "procesul de extindere" este blocat de diverse dispute la Bruxelles, iar liderii politici sârbi nu sunt dispuşi să recunoască independenţa Kosovo din 2008, mulţi din Balcani consideră că declaraţia UE este lipsită de conţinut.

Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a declarat miercuri că ţara sa nu va putea adera la Uniunea Europeană dacă nu va reglementa problemele nerezolvate cu Kosovo. ''Fără soluţionarea problemelor cu Pristina, Serbia nu va putea adera la UE'', a insistat el.

''Există o perspectivă de extindere, dar este clar că nu toate statele membre (ale UE) au acelaşi apetit'', a declarat Vucic ziariştilor după întâlnirea cu liderii UE la summit.

Ţări precum Danemarca, Franţa şi Olanda se tem de o repetare a aderării pripite a României şi Bulgariei în 2007 şi de migraţia prost gestionată a muncitorilor est-europeni în Marea Britanie, care i-a întors pe mulţi britanici împotriva UE. Bulgaria se opune aderării Macedoniei de Nord din cauza unei dispute lingvistice şi culturale legate de istoria comună, scrie Reuters.

UE este de departe cel mai mare investitor străin şi cel mai mare partener comercial al celor şase ţări care au apărut în urma destrămării Iugoslaviei şi a războaielor etnice din anii '90. Potrivit Băncii Mondiale, China reprezintă doar aproximativ 8% din comerţul internaţional al Balcanilor, faţă de aproape 70% în cazul UE.

Cu toate acestea, o încercare a preşedinţiei slovene a Consiliului UE de a stabili anul 2030 ca dată limită pentru aderarea celor şase ţări a eşuat, iar blocul nu a reuşit nici să respecte promisiuni concrete pentru cetăţeni, cum ar fi eliminarea vizelor pentru Kosovo.

Extinderea clubului celor 27 de naţiuni la 33 de membri ar complica procesul decizional tensionat al blocului şi ar sublinia necesitatea unei reforme interne a UE, pe care puţine state doresc să o demareze.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Ionescu, editor: Tudor Martalogu, editor online: Irina Giurgiu)