Fiica preşedintelui filipinez Rodrigo Duterte va candida la funcţia de preşedinte în alegerile din 2022, iar un aliat apropiat al tatălui său va fi coechipierul ei pentru funcţia de vicepreşedinte, informează duminică Reuters, citând postul de televiziune ABS-CBN.

În prezent, Sara Duterte-Carpio este primar al Davao, al treilea cel mai mare oraş din Filipine, iar sâmbătă ea şi-a depus candidatura pentru un nou mandat ca primar. Ea susţinea înainte de aceasta că nu va candida anul viitor în alegeri pentru o funcţie la nivel naţional.

ABS-CBN citează în ştirea sa un interviu acordat de Duterte unui jurnalist al postului imediat după ce el a anunţat sâmbătă că se retrage din politică, în timp ce îl însoţea pe senatorul Christopher "Bong" Go, un aliat apropiat lui, pentru ca acesta să-şi depună candidatura la funcţia de vicepreşedinte. Întrebat de jurnalist dacă "este clar, (va fi) Sara (preşedinte)-Go (vicepreşedinte)?", Duterte a răspuns "clar Sara-Go".

Totodată, când a fost întrebat când exact îşi va înainta fiica sa candidatura la preşedinţie, Duterte a răspuns: "Chiar nu ştiu. Nu am nici cea mai mică idee".

Partidul politic al lui Duterte încă nu şi-a nominalizat oficial candidatul în alegerile prezidenţiale, iar Duterte-Carpio face parte dintr-un alt partid.

Candidaţii au timp până pe 8 octombrie să-şi înregistreze candidaturile, însă retragerile sau înlocuirile sunt permise până pe 15 noiembrie, astfel că sunt posibile schimbări de ultim moment.

Preşedintele în exerciţiu al Filipinelor, Rodrigo Duterte, a anunţat sâmbătă că nu se va mai prezenta în calitate de candidat la vicepreşedinţia ţării la scrutinul din 2022 şi că se va retrage din politică odată ce-şi va fi încheiat mandatul.

Duterte a acceptat public la începutul lunii septembrie propunerea partidului său PDP-Laban de a candida la postul de vicepreşedinte al ţării la scrutinul programat pentru luna mai a anului viitor, dat fiind că nu mai avea dreptul constituţional de a candida pentru un nou mandat de preşedinte. O intenţie văzută de unii analişti drept o încercare de a se blinda în faţa justiţiei după ce la 15 septembrie Curtea Penală Internaţională (CPI) a dat undă verde deschiderii unei investigaţii privind războiul împotriva drogurilor declanşat de Duterte în momentul sosirii sale la putere.

Acest război antidrog, care s-a soldat cu mii de morţi în timpul raidurilor poliţiei împotriva presupuşilor traficanţi şi consumatori de droguri, este cea mai sângeroasă moştenire pe care o lasă preşedinţia lui Duterte, care a fost protagonistul a numeroase polemici.AGERPRES/(AS - editor: Adriana Matcovschi, editor online: Simona Aruştei)