Grecia găzduieşte vineri cel de-al optulea summit al ţărilor din sudul UE, în cadrul căruia se va pune accentul pe ''schimbările climatice'' şi pe ''provocările de securitate'', între care criza afgană şi un posibil val de migraţie, informează France Presse.

Demnitari din nouă ţări europene, reuniţi la Atena, cu participarea preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vor aborda riscurile care ar putea ''periclita securitatea şi stabilitatea în Mediterana'', a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului grec, Yiannis Economou.

Agenda include migraţia şi situaţia din Afganistan după ce talibanii au preluat puterea la Kabul, dar Atena intenţionează să pună un accent deosebit pe "necesitatea unei acţiuni comune" pentru combaterea schimbărilor climatice, a declarat Economou joi, într-o conferinţă de presă.

Premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, a declarat anterior că summitul de vineri va fi o "continuare a dezbaterii privind protecţia biodiversităţii" şi "necesitatea unei mai bune cooperări în domeniul protecţiei civile, în special în cazul incendiilor".

Grecia a fost grav afectată de incendiile de pădure, care au devastat peste 100.000 de hectare pe teritoriul său în această vară. Dar temperaturile caniculare au favorizat incendii majore şi în Spania, Italia, Croaţia, Franţa şi Cipru, care se numără printre ţările participante la summitul de vineri.

Potrivit Palatului Elysee, reuniunea va fi o ocazie pentru un ''feedback'' privind mecanismul european de protecţie civilă creat în urmă cu doi ani pentru a consolida forţa colectivă de intervenţie împotriva incendiilor şi ''necesitatea de a-l utiliza mai direct''.

De asemenea, summitul de la Atena ar trebui să ducă la reafirmarea "angajamentelor privind lupta împotriva defrişărilor şi gestionarea pădurilor din zona mediteraneană, precum şi privind protecţia civilă", potrivit aceleiaşi surse.

Această reuniune cunoscută sub numele de Med7 (Franţa, Grecia, Italia, Spania, Cipru, Malta, Portugalia) a fost redenumită EU MED, ca urmare a aderării Croaţiei şi Sloveniei.

Anul trecut, în Corsica, preşedintele francez Emmanuel Macron şi omologii săi din ţările mediteraneene ale UE au îndemnat Turcia să înceteze politica de "confruntare" în estul Mediteranei.

În condiţiile în care tensiunile cu Turcia s-au atenuat între timp, europenii trebuie să "discute cu Ankara despre chestiunile legate de migraţie", în contextul afgan, potrivit Elysee.

Anul acesta, UE încearcă cu disperare să prevină un flux masiv de refugiaţi din Afganistan, care ar putea fi comparabil cu criza migranţilor declanşată în 2015 de războiul din Siria. Peste un milion de refugiaţi au ajuns în Uniunea Europeană, în principal prin Grecia şi Italia.

În contextul în care afganii reprezintă 45% din sosirile de migranţi pe teritoriul elen începând din ianuarie 2021, Grecia a declarat deja că nu va mai fi o "poartă de intrare în Europa".

Pentru Mitsotakis, "cel mai bun semn de solidaritate europeană ar fi dacă am avea reguli comune în materie de azil şi dacă fiecare ţară ar contribui, în felul său, la gestionarea unei probleme care nu este doar grecească sau italiană".

Liderii UE vor discuta despre Pactul european privind migraţia şi azilul, ale cărui negocieri au fost întrerupte din cauza pandemiei.

''Pactul privind azilul şi migraţia nu este blocat. S-au înregistrat progrese", potrivit Elysee, dar criza afgană "ridică în mod inevitabil problema adaptării mecanismelor noastre operaţionale şi legislative pentru o gestionare umană ordonată a migraţiei".

Ursula von der Leyen a anunţat că un summit pe tema apărării va fi organizat de preşedinţia franceză a UE în prima jumătate a anului 2022, în timp ce retragerea din Afganistan a redeschis dezbaterea privind autonomia europeană. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Ionescu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)