Retragerea haotică a ţărilor occidentale din Afganistan va fi probabil un catalizator pentru încercările Uniunii Europene de a-şi dezvolta propria apărare comună, care trebuie să includă o forţă de reacţie rapidă, a susţinut joi şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, transmite Reuters.

''Uneori există evenimente care catalizează istoria, care creează o breşă, şi cred că Afganistanul este unul dintre aceste cazuri'', a declarat Josep Borrell înaintea unei reuniuni informale a miniştrilor apărării din UE, desfăşurată la Brdo, în Slovenia, ţara care asigură în prezent preşedinţia semestrială a Consiliului UE.

''Trebuie să căutăm ceva mai funcţional. Nevoia de apărare europeană mai multă şi mai solidă este mai clară ca oricând'', a subliniat demnitarul european.

Ideea creării unei forţe de intervenţie rapidă a UE, capabilă să intervină oriunde în lume, este susţinută şi de către preşedintele Comitetului militar al UE, generalul Claudio Graziano.

''Situaţia din Afganistan, Orientul Mijlociu şi Sahel arată că acum este timpul pentru a acţiona, începând cu crearea unei forţe europene de reacţie rapidă, capabilă să arate dorinţa Uniunii de a acţiona ca partener strategic global. Dacă nu acum, atunci când?'', a spus generalul Graziano, înaintea reuniunii informale a miniştrilor apărării din UE.

Eforturile UE de a crea o astfel de forţă au fost paralizate pentru mai mult de un deceniu, în pofida creării în 2007 a unui sistem de grupuri de mărimea unor batalioane, totalizând 1.500 de membri şi care nu a fost utilizat niciodată mai ales din cauza disputelor legate de finanţare.

Crearea unei forţe de reacţie rapidă a UE pare mai probabilă după ieşirea Regatului Unit din blocul comunitar, întrucât Londra era sceptică în legătură cu politica de apărare comună. Diplomaţi europeni afirmă că doresc ca până în martie 2022 să se ajungă la un acord final asupra configuraţiei şi finanţării acestei forţe.

În luna mai, un grup de 14 state membre ale UE au propus crearea unei forţe militare de reacţie rapidă care să poată interveni prompt în crizele internaţionale, la două decenii după o primă iniţiativă de acest fel. Ţările membre care sprijină noua iniţiativă sunt Austria, Belgia, Cehia, Cipru, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Slovenia şi Spania.

Această forţă ar putea constitui baza unei aşa-numite forţe de avangardă, ''First Entry Force'', şi se înscrie sub aspect politic în încercările de a se avansa în direcţia sporirii capacităţilor şi autonomiei militare europene, în timp ce NATO rămâne angajată pentru apărarea Europei. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)