Un raport al Comisiei Europene prezentat miercuri concluzionează că ţările din Balcanii de Vest şi cele din cadrul Parteneriatului estic îndeplinesc în continuare cerinţele pentru a beneficia de un regim de călătorii fără viză.

Cel de al 4-lea raport privind monitorizarea regimului UE de călătorii fără viză cu Albania, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia, precum şi cu Georgia, Moldova şi Ucraina se axează pe acţiunile întreprinse în 2020 pentru a da curs recomandărilor celui de al 3-lea raport din cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor, precizează Executivul comunitar.

Pentru ţările care beneficiază de scutirea de viză de mai puţin de 7 ani (Georgia, Moldova şi Ucraina), raportul prezintă şi o evaluare mai detaliată a altor acţiuni întreprinse pentru a asigura îndeplinirea continuă a criteriilor de referinţă.

Concluzia raportului este că toate ţările în cauză continuă să îndeplinească cerinţele privind liberalizarea vizelor şi au înregistrat progrese în ceea ce priveşte punerea în aplicare a recomandărilor de anul trecut. În acelaşi timp, raportul evidenţiază domeniile în care sunt necesare eforturi suplimentare din partea fiecărei ţări. În raport se precizează, de asemenea, că circulaţia fără viză continuă să aducă beneficii economice, sociale şi culturale statelor membre ale UE şi ţărilor partenere.

Deşi toate ţările evaluate au continuat să ia măsuri de combatere a migraţiei ilegale, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a răspunde preocupărilor actuale, precum soluţionarea cererilor de azil, cooperarea în materie de returnare şi readmisie între statele membre şi ţările participante, îmbunătăţiri în domeniile gestionării frontierelor şi migraţiei, capacitatea de primire în unele ţări din Balcanii de Vest, care pune în continuare probleme, în special în Bosnia şi Herţegovina, finalizarea şi punerea în aplicare a acordurilor privind statutul Frontex cu Macedonia de Nord şi Bosnia şi Herţegovina, alinierea în continuare la politica UE în domeniul vizelor.

Toate ţările evaluate au continuat să ia măsuri de prevenire şi combatere a criminalităţii organizate. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a răspunde preocupărilor legate de securitatea internă, respectiv de a combate în mod eficace criminalitatea organizată, frauda financiară şi spălarea banilor, în special printr-o mai bună coordonare între agenţiile de aplicare a legii.

Corupţia la nivel înalt rămâne un motiv de îngrijorare. În unele cazuri, eforturile de combatere a corupţiei sunt în continuare îngreunate de capacitatea limitată şi de statutul juridic al agenţiilor anticorupţie, precum şi de numărul redus de condamnări în cazurile de corupţie care sunt judecate (în special în Moldova şi Ucraina).

Ţările beneficiare ale regimului de călătorii fără viză care acordă cetăţenia în schimbul investiţiilor ar trebui să elimine treptat şi efectiv astfel de sisteme, pentru a împiedica resortisanţii altor ţări care au obligaţia de a deţine viză să eludeze procedura UE de acordare a vizelor de scurtă şedere şi evaluarea aprofundată a riscurilor în materie de migraţie şi securitate inerentă acestei proceduri.

Comisia va continua să monitorizeze îndeplinirea cerinţelor legate de liberalizarea vizelor prin reuniuni la nivel de înalţi funcţionari, precum şi prin intermediul reuniunilor periodice ale subcomitetului pentru justiţie, libertate şi securitate şi al dialogurilor bilaterale şi regionale dintre UE şi ţările care beneficiază de un regim de călătorii fără viză. Pentru ţările din Balcanii de Vest, această monitorizare va avea loc, de asemenea, în cadrul rapoartelor periodice privind extinderea şi, după caz, în cadrul negocierilor de aderare la UE. Comisia va continua să trimită rapoarte Parlamentului European şi Consiliului cel puţin o dată pe an.

În prezent, UE dispune de un regim de călătorii fără viză cu 61 de ţări. În cadrul acestui regim de călătorii fără viză, cetăţenii din afara UE care deţin un paşaport biometric pot intra în spaţiul Schengen fără a deţine viză timp de 90 de zile în cursul unei perioade de 180 de zile. Călătorii exoneraţi de obligaţia de a deţine viză care vizitează spaţiul Schengen vor face obiectul Sistemului european de informaţii şi de autorizare privind călătoriile (ETIAS) de la sfârşitul anului 2022.

Ca parte a mecanismului consolidat privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor, adoptat în martie 2017, Comisia monitorizează îndeplinirea continuă a cerinţelor privind liberalizarea vizelor de către ţările din afara UE care au obţinut exonerarea de obligaţia de a deţine viză ca urmare a unui dialog privind liberalizarea vizelor în urmă cu mai puţin de 7 ani şi raportează Parlamentului European şi Consiliului cel puţin o dată pe an.

Raportul de astăzi este al patrulea din cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor, primul astfel de raport fiind publicat în decembrie 2017, al doilea - în decembrie 2018, iar al treilea - în iulie 2020.

Datele din prezentul raport se referă la anul calendaristic 2020, cu actualizări pentru 2021, dacă este cazul.

Cetăţenii din Muntenegru, Serbia şi Macedonia de Nord pot călători în UE fără viză din decembrie 2009. Cetăţenii Albaniei şi ai Bosniei şi Herţegovinei beneficiază de această facilitate de la sfârşitul anului 2010. Regimul de călătorii fără viză a intrat în vigoare pentru Moldova în aprilie 2014, pentru Georgia în martie 2017 şi pentru Ucraina în iunie 2017.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Ionescu; editor: Sorin Popescu, editor online: Adrian Dãdârlat)