Negocierile pentru salvarea acordului asupra dosarului nuclear iranian nu pot dura ''nedefinit'', a avertizat joi şeful diplomaţiei americane Antony Blinken, a doua zi după un discurs foarte ferm al ghidului suprem iranian, relatează AFP.

"Mingea rămâne în tabăra Iranului", a estimat secretarul de stat american într-o conferinţă de presă din Kuweit.

SUA şi Iranul au început în aprilie negocieri indirecte la Viena, dar ghidul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat miercuri că experienţa a arătat că "a avea încredere în Occident nu funcţionează".

Desfăşurate prin intermediul altor semnatari ai acordului internaţional din 2015 menit să împiedice Teheranul să dezvolte bomba atomică, discuţiile vizează salvarea acestui pact, din care fostul preşedinte american Donald Trump a retras Washingtonul şi ale cărui condiţii au început să fie încălcate de Iran drept represalii.

Noul preşedinte american Joe Biden afirmă că este gata să revină în acord dacă Teheranul respectă din nou restricţiile asupra programului său nuclear.

"Iranul este acela care trebuie să ia o decizie (...), vom vedea dacă este gata să ia deciziile necesare", a mai spus Anthony Blinken joi, înainte de a avertiza că "discuţiile nu pot dura nedefinit".

"Ne-am demonstrat cu claritate buna credinţă şi voinţa noastră de a reveni la respectarea deplină a acordului nuclear", a spus şeful diplomaţiei americane.

Miercuri, ayatollahul Khamenei a reproşat în special SUA că leagă revenirea lor în acord de discuţii "viitoare" privind programul de rachete iranian şi asupra unor chestiuni regionale, în timp ce Teheranul a exclus orice discuţie, în acest cadru, asupra unor teme care nu au legătură cu sfera nucleară.

"Vom vedea dacă iranienii sunt gata să ia deciziile necesare pentru a se conforma din nou" acestui text, a adăugat Blinken în Kuweit, estimând că pactul este din ce în ce mai ameninţat de relansarea programului nuclear al Teheranului.

La începutul lui iulie, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunţat că Iranul are intenţia "de a produce uraniu metal cu o rată de îmbogăţire de 20%".

Miniştrii francez, german şi britanic ai afacerilor externe au afirmat că asta ar reprezenta o "încălcare gravă" a angajamentelor luate în cadrul acordului şi ar compromite o revenire a SUA în acest pact.

În februarie, Iranul a început să producă uraniu metal în scopuri de cercetare, un subiect sensibil, pentru că acesta poate fi utilizat la fabricarea de arme nucleare.

După retragerea SUA din acord în mai 2018 şi reintroducerea unor sancţiuni dure împotriva Teheranului, Republica Islamică a început un an mai târziu să nu mai ţină cont de angajamentele cheie luate la Viena.

Înainte de a fi subminat de Donald Trump, acordul nuclear încheiat în 2015 între Teheran şi marile puteri - SUA, Rusia, China, Franţa, Regatul Unit şi Germania - i-a asigurat Republicii Islamice o relaxare a sancţiunilor internaţionale în schimbul limitării programului său atomic.

Acesta a fost principalul succes diplomatic al preşedintelui la final de mandat, Hassan Rouhani, care urmează să cedeze puterea săptămâna viitoare ultraconservatorului Ebrahim Raissi, care a câştigat scrutinul prezidenţial din iunie.

Acesta a anunţat recent că guvernul său va susţine derularea de convorbiri care "garantează interesele naţionale", dar a avertizat că nu va autoriza negocieri de dragul negocierilor. AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)