Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) se pregăteşte de o 'resetare' a relaţiilor cu SUA, dar Alianţa trebuie să rezolve dispute dificile pentru a se reconstrui, între care dezangajarea americană din Afganistan, problemele legate de finanţare, tensiunile cu aliatul turc, avertizează diplomaţi europeni, citaţi de AFP.

Miercuri, prima luare de contact între aliaţi şi guvernul preşedintelui american Joe Biden va fi virtuală.

Noul şef al Pentagonului, Lloyd Austin, li se va adresa de la Washington celor 29 de omologi ai săi. Nicio decizie nu se aşteaptă însă în cursul celor două zile ale reuniunii la nivel de miniştri ai apărării ai NATO, întrucât americanii vor mai întâi să se consulte cu aliaţii.

'Mesajul meu către omologii mei va fi clar: trebuie să ne consultăm, să decidem împreună şi să acţionăm împreună. Sunt convins că SUA sunt mult mai puternice atunci când lucrează în echipă', a anunţat Austin pe contul său de Twitter.

'Această primă reuniune cu administraţia Biden trebuie să permită să pregătim summitul care va avea loc mai târziu în cursul acestui an', a explicat luni secretarul general al NATO, norvegianul Jens Stoltenberg. 'Trebuie să reconstruim încrederea pierdută!', a subliniat el.

'Sunt multe lucruri de reparat', a confirmat reprezentantul unui alt stat membru al NATO pentru AFP.

O reuniune a miniştrilor de externe cu şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, este prevăzută pentru 23-24 martie, iar un summit ar putea avea loc înainte de sfârşitul primului semestru, a adăugat aceeaşi sursă.

Cu toate acestea, o soluţie urgentă trebuie găsită pentru 'Resolute Support', misiunea de formare a NATO în Afganistan.

Acordul încheiat cu talibanii de administraţia fostului preşedinte american Donald Trump (2017-2021) prevede retragerea tuturor trupelor străine până la 1 mai şi 'niciun aliat nu vrea să rămână în Afganistan mai mult decât este necesar', a recunoscut Jens Stoltenberg.

Dar condiţiile pentru o retragere nu sunt reunite.

'Nu suntem încă în măsură să vorbim despre retragerea forţelor internaţionale din Afganistan prevăzută pentru 30 aprilie', a declarat ministrul german al apărării Annegret Kramp-Karrenbauer cu puţin timp înainte de începerea reuniunii. 'Aceasta ar însemna o ameninţare crescută pentru forţele internaţionale, dar şi pentru propriile noastre forţe. Trebuie să ne pregătim de aceasta şi cu siguranţă vom discuta mâine', joi, a adăugat ea.

'O 'resetare' a Alianţei începe cu o alegere dificilă, dacă nu chiar imposibilă pentru aliaţi', a comentat un diplomat european. 'Acest război nu mai poate fi câştigat, dar NATO nu poate să-şi permită să-l piardă în mod lamentabil', a adăugat acesta.

Dezangajarea americană a fost lansată de ex-preşedintele Barack Obama (2009-2017). Joe Biden era vicepreşedintele său şi este puţin probabil ca, odată devenit preşedinte, să inverseze angajamentul de a reduce prezenţa americană în această ţară, avertizează analiştii.

Circa 2.500 de soldaţi americani sunt încă prezenţi în Afganistan în cadrul 'Resolute Support', misiune al cărei efectiv a fost redus la 9.600 de soldaţi din 36 de ţări membre NATO sau partenere ale Alianţei.

'Am intrat împreună, ne vom ajusta prezenţa împreună şi vom pleca împreună atunci când va veni momentul', a asigurat Jens Stoltenberg.

Tensiunile în creştere în relaţia cu aliatul turc reprezintă o altă dispută pe care europenii o aşteaptă arbitrată de Joe Biden. 'Va fi foarte dificil', prezice un diplomat european.

Tonul a fost ridicat luni când preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a acuzat SUA de 'susţinerea teroriştilor turci' din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), pe care i-a acuzat că au executat 13 cetăţeni turci ţinuţi în captivitate în nordul Irakului de mai mulţi ani.

Secretarul de stat Antony Blinken a denunţat ulterior 'teroriştii din PKK' în cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul său turc, Mevlut Cavusoglu.

'Turcia este un aliat important şi noi trebuie s-o menţinem în cadrul NATO', au explicat mai mulţi diplomaţi europeni înainte de reuniune.

Al treilea nod este de ordin financiar. Timp de patru ani, europenii şi canadienii au fost admonestaţi de americani pentru a-şi creşte cheltuielile de apărare.

Confruntările cu Donald Trump au fost adesea umilitoare şi Jens Stoltenberg recunoaşte că au fost 'nedrepte'.

'Nu este normal ca o ţară care angajează trupe şi materiale într-o misiune aeriană a NATO sau într-un grup tactic să plătească factura', a spus el.

Dar ideea lui Trump ca aceste desfăşurări de trupe să fie finanţate din bugetul Alianţei a fost considerată 'total improvizată' şi 'nu a primit nicio adeziune', a avertizat o sursă diplomatică. AGERPRES/(AS-autor:Lilia Traci, editor: Irina Cristea, editor online: Ada Vîlceanu)