În Senatul SUA începe cel de-al doilea proces de punere sub acuzare a lui Donald Trump

Un al doilea proces - fără precedent - de punere sub acuzare, cunoscut în SUA drept "impeachment", împotriva fostului preşedinte republican Donald Trump începe marţi într-un Senat divizat, care este puţin probabil să-l condamne pe fostul lider de la Casa Albă pentru responsabilitatea sa în atacul unor susţinători de-ai săi asupra Capitoliului din Washington, din 6 ianuarie, transmite EFE.
Procesul va începe marţi la ora locală 13:00 (18:00 GMT) în Senat, unde cei 100 de senatori vor juca rolul de juraţi. Conform înţelegerii încheiate luni între liderii celor două formaţiuni din Senat, democratul Chuck Schumer şi republicanul Mitch McConnell, prima zi este dedicată dezbaterii juridice, urmând a se evalua dacă acest proces este constituţional. Pentru avocaţii săi, Donald Trump nu poate fi judecat în cadrul procedurii de destituire pentru că el deja nu mai este în funcţie. Democraţii răspund că un astfel de proces are ca scop să-l facă pe Trump neeligibil şi să transmită un mesaj de descurajare viitorilor preşedinţi care ar putea încerca să urmeze exemplul lui Trump.
Fiecare tabără are două ore la dispoziţie pentru a-şi prezenta argumentele, iar apoi senatorii vor vota asupra constituţionalităţii demersului, decizând astfel dacă doresc continuarea procesului. Democraţii deţin controlul în Senat, deci este puţin probabil ca procesul să se oprească aici.
Foto: (c) SHAWN THEW / EPA
Legalitatea procesului
Majoritatea experţilor în Constituţie sunt de părere că procesul este legitim - chiar dacă nu se poate încheia cu destituirea lui Trump - pentru că evaluează fapte care s-au produs atunci când republicanul era încă preşedinte.
"Nu există o 'excepţie pentru ianuarie' în Constituţie, care să le permită preşedinţilor să abuzeze de putere în ultimele zile (de mandat) fără a da socoteală", au apreciat cei nouă congresmeni democraţi, desemnaţi procurori în procesul de impeachment, într-un document datat 8 februarie.
Însă într-un vot asemănător care a avut loc la 26 ianuarie, doar cinci din cei 50 de republicani din Senat au votat în favoarea constituţionalităţii procesului, ceea ce anticipează o achitare a lui Trump, dat fiind că este nevoie ca, în afară de cei 50 de congresmeni democraţi, cel puţin 17 congresmeni republicani să voteze în favoarea condamnării lui Trump.
Foto: (c) MICHAEL REYNOLDS / EPA
Acuzare şi apărare
Odată ce Senatul decide că procesul este constituţional, lucru pentru care este nevoie de o majoritate simplă, procesul politic va fi reluat miercuri, la ora locală 12:00 (17:00 GMT), cu expunerea faptelor şi cu pledoariile "procurorilor" şi avocaţilor lui Trump. Procesul de 'impeachment' va continua apoi în fiecare zi, cu excepţia zilei de sâmbătă, la cererea unui avocat evreu al lui Trump, şi va fi reluat duminică, cu perspectiva de a se finaliza săptămâna viitoare în cazul în care nu vor fi convocaţi martori.
Se preconizează ca miercuri să înceapă pledoariile ''procurorilor'' democraţi - în număr de nouă - şi care îşi vor prezenta cazul pe o durată nu mai mare de 16 ore şi în maximum două sesiuni de lucru. Pentru apărarea fostului mandatar republican este alocat acelaşi timp şi sunt stabilite aceleaşi condiţii.
Potrivit presei americane, citată de EFE, aleşii democraţi, conduşi de Jamie Raskin, ar urma să prezinte numeroase înregistrări video pentru a le demonstra senatorilor violenţa atacului asupra Capitoliului, dar şi discursul incendiar al preşedintelui rostit cu puţin timp înaintea asaltului asupra clădirii Congresului SUA. La rândul lor, avocaţii lui Trump ar putea prezenta discursuri virulente ale unor aleşi democraţi, argumentând că libertatea de exprimare protejează astfel de declaraţii.
Luni, 15 februarie, va fi rândul senatorilor să se pronunţe. Aleşii vor avea patru ore la dispoziţie pentru a formula întrebări în scris celor două părţi care vor lua din nou cuvântul - timp de o oră fiecare - pentru a cere sau a contesta convocarea unor martori sau probe suplimentare. Senatorii vor tranşa această chestiune printr-un vot cu majoritate simplă.
Însă, deşi în cadrul procesului se poate vota pentru convocarea de martori sau pentru prezentarea de dovezi suplimentare, acest scenariu pare în prezent destul de incert, dat fiind că ar prelungi un proces pe care atât democraţii, cât şi republicanii îl vor încheiat cât mai repede cu putinţă.
De altfel, potrivit negocierilor preliminare, este de aşteptat ca procesul să dureze între o săptămână şi maximum 10 zile. Atât democraţii, cât şi republicanii sunt interesaţi de un "impeachment" fulger: primii vor să termine cât mai repede cu procesul pentru a se putea concentra pe priorităţile noului preşedinte, democratul Joe Biden, iar ultimii pentru că se tem de consecinţele unei dezbateri prelungite pe tema acţiunilor polemice ale lui Trump, notează EFE.
Verdictul
Dacă aleşii sunt de acord să treacă la ultima etapă a procesului, acuzarea va avea două ore la dispoziţie pentru a-şi expune rechizitoriul, iar apărarea, tot două ore pentru a răspunde acuzaţiilor. Apoi, senatorii se pot retrage pentru scurt timp pentru a delibera şi a da un verdict.
Potrivit Constituţiei, este nevoie de o majoritate de două treimi, adică 67 de aleşi, pentru ca Donald Trump să fie declarat vinovat, prag care pare foarte greu de atins. Dacă totuşi va fi găsit vinovat, senatorii vor trebui apoi să se pronunţe prin vot, fiind necesară tot o majoritate simplă, pentru a decide dacă îi interzic lui Trump să mai deţină vreodată o funcţie publică.
Foto: (c) AL DRAGO / EPA
Un proces fără precedent
Procesul va intra în istorie din două motive: pentru că va face din Trump primul preşedinte american pus sub acuzare de două ori - după cel organizat anul trecut pe tema presiunilor făcute de miliardarul american asupra Ucrainei -, şi pentru că niciodată până acum nu s-a mai întâmplat să fie supus unui "impeachment" un preşedinte care şi-a încheiat mandatul.
Avocaţii lui Trump s-au agăţat de acest ultim fapt şi l-au transformat în principalul pilon al apărării, argumentând că nu este constituţional ca un fost preşedinte care nu se mai află la Casa Albă să fie supus unui proces politic.
"I se cere Senatului să facă un lucru absolut ridicol: să judece un cetăţean privat într-un proces menit să-l înlăture dintr-o funcţie pe care deja nu o mai ocupă", au declarat luni cei trei avocaţi care îl reprezintă pe Trump, Bruce Castor, David Schoen şi Michael van der Veen.
Într-un amplu document de 78 de pagini, avocaţii au cerut respingerea procesului împotriva lui Trump, considerându-l "teatru politic pur" din partea democraţilor, şi au calificat drept "absurdă" acuzaţia că fostul preşedinte a incitat la asaltul asupra Capitoliului.
Protagoniştii:
Donald Trump, acuzatul
Republicanul Donald Trump va intra în istorie ca primul preşedinte american care va fi supus de două ori procedurii de ''impeachment" şi primul fost preşedinte care este pus sub acuzare după încheierea mandatului.
Foto: (c) AL DRAGO / EPA
Trump, care la 5 februarie 2020 a fost achitat de un Senat cu o majoritate republicană de acuzaţiile de abuz de putere şi obstrucţionare a Congresului, în cadrul primului său proces de "impeachment" pe tema presiunilor asupra Ucrainei, este acuzat acum de "incitare la insurecţie" pentru asaltul asupra Capitoliului din 6 ianuarie, soldat cu cinci morţi.
Avocaţii lui Trump, care şi-a încheiat mandatul de preşedinte pe 20 ianuarie, după ce a pierdut alegerile din 3 noiembrie în faţa lui Joe Biden, au respins recent o cerere formulată de democraţi pentru ca acesta să depună mărturie în procesul său de punere sub acuzare din Senat, calificând invitaţia drept o simplă încercare de a atrage atenţia opiniei publice.
Patrick J. Leahy, "arbitrul"
Senatorul democrat Patrick J. Leahy, din Vermont, va fi cel care va prezida actuala procedură de "impeachment", spre deosebire de primul proces, prezidat de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, judecătorul John Roberts: motivul este că Trump nu se mai află la Casa Albă.
Foto: (c) JIM LO SCALZO / EPA
Potrivit Constituţiei SUA, procesele politice împotriva şefului statului trebuie prezidate de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, însă în cazul proceselor împotriva altor oficialităţi Leahy a susţinut că "din punct de vedere istoric preşedintele pro tempore" al Senatului este cel care prezidează.
"Preşedintele pro tempore" este decanul de vârstă al partidului care controlează Senatul, motiv pentru care Leahy, în vârstă de 80 de ani şi care a fost ales pentru prima dată în 1974, exercită această responsabilitate de când democraţii au obţinut majoritatea în camera superioară a Congresului SUA în ianuarie.
Jamie Raskin, "şeful procurorilor"
Congresmanul democrat Jamie Raskin, din Maryland, va conduce echipa de "procurori" în acest proces. Raskin a declarat pentru cotidianul The Washington Post că fiul său Tommy, care s-a sinucis cu o săptămână înainte de asaltul asupra Capitoliului, reprezintă sursa sa de inspiraţie.
Foto: (c) JONATHAN ERNST / EPA
"Sunt profesor de drept constituţional. Nu am de gând ca, după ce mi-am pierdut fiul la sfârşitul lui 2020, să-mi pierd ţara şi republica în 2021. Nu se va întâmpla!", a declarat Raskin, explicându-şi hotărârea de a conduce echipa acuzării.
Licenţiat în drept la Harvard, profesor de drept timp de mai bine de 25 de ani şi autor al mai multor cărţi, Raskin a luat deja primele măsuri în calitate de "şef al procurorilor", când a cerut ca Trump să depună mărturie sub jurământ înainte sau în timpul procesului din Senat, solicitare respinsă de fostul preşedinte.
Bruce L. Castor şi David Schoen, apărarea
"Biroul celui de-al 45-lea preşedinte", creat după ce Trump şi-a încheiat mandatul la 20 ianuarie, a anunţat că avocaţii David Schoen şi Bruce L. Castor îl vor reprezenta pe fostul preşedinte.
Castor a fost procuror districtual în comitatul Montgomery, statul Pensylvania. Anterior, a fost procuror şi procuror interimar al acestui stat.
Postul CNN a relatat că, în 2005, în calitate de procuror districtual, Castor a refuzat să-l pună sub acuzare pe comediantul Bill Cosby, după ce femeia care l-a dat în judecată, canadianca Andrea Constand, l-a acuzat că o atinsese într-un mod nepotrivit. Castor a decis cu acel prilej că "nu există suficiente probe credibile şi admisibile".
Totuşi, în 2018, Cosby a fost judecat şi condamnat pentru că a drogat-o şi a agresat-o sexual pe Constand în locuinţa sa, în 2004. Constand l-a dat în judecată pe Castor în 2015, acuzându-l că i-a subminat credibilitatea, dar cei doi au ajuns anul trecut la o înţelegere în afara tribunalului.
În ceea ce-l priveşte, Schoen este implicat în "cazuri complexe civile şi penale în tribunale de primă instanţă şi de apel", potrivit paginii sale de internet. La capitolul experienţă, Schoen menţionează că "a pledat într-o gamă largă de cazuri penale", care au tratat chestiuni precum şantaj, crimă organizată sau infracţiuni de copyright, şi subliniază "accentul deosebit" pe apărarea cazurilor financiare.
Schoen, care a făcut parte din echipa de avocaţi a lui Roger Stone, prieten şi fost consilier al lui Trump căruia fostul preşedinte i-a comutat pedeapsa înainte de a-şi încheia mandatul, s-a întâlnit în închisoare cu Jeffrey Epstein, magnatul acuzat de trafic sexual, cu câteva zile înainte de moartea acestuia, în august 2019, calificată drept sinucidere de către autorităţi.
Chuck Schumer şi Mitch McConnell, oamenii politici
Foto: (c) SHAWN THEW / EPA
Chuck Schumer, liderul majorităţii democrate din Senat, a anticipat un proces just, care va avansa "relativ repede", pentru că legiuitorii "au multe de făcut".
Foto: (c) SHAWN THEW / EPA
Mitch McConnell este liderul minorităţii republicane, formaţiune care - cu excepţia unor republicani precum Mitt Romney, Lisa Murkowski, Susan Collins, Pat Toomey şi Ben Sasse, care susţin procesul de "impeachment" - a strâns rândurile în jurul argumentului potrivit căruia Senatul nu are jurisdicţie pentru a-l judeca pe Trump, dat fiind că acesta este acum un simplu cetăţean. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Cisiordania: ANP afirmă că soldați israelieni au deschis focul asupra unor diplomați, între care și din România
Autoritatea Națională Palestiniană (ANP) a declarat marți că soldați israelieni au deschis focul cu 'muniție reală' asupra unor diplomați străini, între care și din România, care participau la o vizită organizată sub auspiciile sale la Jenin, o zonă aflată în centrul unei ofensive militare israeliene în nordul Cisiordaniei ocupate, relatează F
Kremlinul sugerează că 'Domul de Aur' ar putea conduce la reluarea contactelor ruso-americane privind controlul armamentelor
Kremlinul a indicat miercuri că planurile președintelui Donald Trump pentru scutul antirachetă 'Domul de Aur' ar putea impune reluarea, în viitorul previzibil, a contactelor între Moscova și Washington cu privire la controlul armelor nucleare, informează Reuters. Întrebat despre
Polonia a observat manevre 'suspecte' efectuate de un petrolier al ''flotei fantomă'' ruse deasupra unui cablu submarin
O navă din 'flota fantomă' de petroliere rusești a efectuat manevre 'suspecte' în proximitatea unui cablu energetic care leagă Polonia de Suedia, a afirmat miercuri premierul polonez Donald Tusk, relatează AFP și Reuters. 'După o intervenție eficientă a armatei noastre, nava a repornit către unul dintre porturile rusești', a scris
Un grup de eurodeputați cere blocarea completă a fondurilor europene pentru Ungaria
Interzicerea marșurilor LGBT și un proiect de lege care va permite sancționarea ONG-urilor finanțate din străinătate se numără printre motivele pentru care eurodeputați din mai multe familii politice din Parlamentul European au cerut miercuri Comisiei Europene înghețarea completă a fondurilor europene destinate Ungariei, acuzându-l pe premierul Viktor Orban de &i
Rusia respinge acuzațiile că încearcă să tergiverseze procesul de pace în #Ucraina
Rusia a respins miercuri acuzațiile ucrainene și europene că încearcă să tergiverseze procesul de pace din Ucraina, dar a afirmat că încă nu a fost luată nicio decizie cu privire la locul unde s-ar desfășura negocierile, întrebată dacă acestea ar putea fi găzduite de Vatican, transmite Reuters. Președintele american Donald Trump a declarat lu
Republica Moldova: Consiliul prelungește cu doi ani mandatul misiunii civile a UE
Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Consiliul UE a adoptat o decizie care prelungește Misiunea de Parteneriat a Uniunii Europene în Republica Moldova (EUPM) cu încă doi ani, până la 31 mai 2027, cu o alocare bugetară de peste 19,8 milioane de euro pentru această perioadă, informează miercuri un comunicat al instituție
Incendii la proprietăți asociate cu premierul britanic: Un al treilea bărbat, cetățean ucrainean, pus sub acuzare
Un al treilea bărbat, cetățean ucrainean, a fost pus sub acuzare în legătură cu incendierea unor proprietăți ale premierului britanic Keir Starmer, relatează miercuri PA Media și dpa. Potrivit poliției metropolitane, Petro Pochynok, în vârstă de 34 de ani, a fost acuzat de complot pentru comiterea de incendii cu intenția de a
UPDATE Andrei Portnov, considerat pe vremuri 'eminența cenușie' a regimului Ianukovici, asasinat într-o suburbie a Madridului
Andrei Portnov, unul dintre principalii foști consilieri ai ex-președintelui ucrainean Viktor Ianukovici, a fost ucis miercuri dimineață la Pozuelo de Alarcon (Madrid), informează agențiile de presă EFE și Unian, citând surse apropiate anchetei. Portnov (52 de ani), care își lăsase copiii la Școala americană din această localitate la ora locală
Trump și-a evaluat greșit capacitatea de a-l influența pe Putin, afirmă ministrul apărării german
Președintele american Donald Trump și-a evaluat greșit capacitatea de a-l influența pe omologul lui rus Vladimir Putin, a afirmat miercuri ministrul apărării german Boris Pistorius, după ce în discuția telefonică dintre liderii celor două mari puteri nu s-au înregistrat progrese, relatează Reuters și DPA. 'Bănuiesc că el și-a e
Parlamentul Iranului a aprobat un pact strategic cu Rusia
Parlamentul Iranului a aprobat miercuri un pact de parteneriat strategic pe 20 de ani între Moscova și Teheran, a anunțat media de stat. Acordul presupune o întărire a legăturilor bilaterale, inclusiv o cooperare mai strânsă în domeniul apărării, informează Reuters. Președintele rus Vladimir Putin și omologul său irania
Uniunea Europeană propune relaxarea regulilor privind expulzarea solicitanților de azil
Comisia Europeană a propus marți relaxarea regulilor privind expulzarea solicitanților de azil, ca răspuns la solicitarea repetată a unor state membre pentru înăsprirea politicii europene privind migrația, informează AFP. Această propunere îngrijorează însă ONG-urile pentru protecția migranților și pe unii europarlamentari.
Cancerul de prostată al lui Biden chiar a fost diagnosticat abia săptămâna trecută (purtătoare de cuvânt)
Cancerul de prostată de care suferă fostul președinte american Joe Biden chiar a fost diagnosticat abia săptămâna trecută, a afirmat marți purtătoarea sa de cuvânt, dând asigurări că ultimul test PSA (o analiză de sânge care măsoară nivelul de antigen specific prostatic, o proteină secretată de celulele prostatei - n.r.), a fost făcut în
Vladimir Putin s-a deplasat marți în regiunea Kursk, frontalieră cu #Ucraina
Președintele rus Vladimir Putin s-a deplasat marți în regiunea Kursk, frontalieră cu Ucraina și a cărei eliberare a fost anunțată de Moscova la finalul lunii aprilie, a anunțat miercuri Kremlinul într-un comunicat, transmite AFP. 'Vladimir Putin a efectuat în ajun o deplasare de lucru în regiunea Kursk', unde s-
Creșterea cererii de minereuri pentru producția de energie regenerabilă sporește riscul de criminalitate și corupție (raport ONU)
Cererea tot mai mare de minereuri necesare pentru producția de energie regenerabilă sporește riscul de criminalitate, corupție și instabilitate, atenționează un studiu al Biroului ONU pentru combaterea drogurilor și criminalității (UNODC), citat miercuri de dpa. 'Cererea de minereuri necesare în tehnologiile energiei regenerabile est
Ministrul de externe brazilian denunță 'carnagiul' din Fâșia Gaza
Ministrul de externe brazilian Mauro Vieira a cerut marți comunității internaționale să nu rămână cu 'brațele încrucișate în fața carnagiului' din Fâșia Gaza, transmit AFP și EFE. Brazilia este una din vocile cele mai critice din lume la adresa guvernului israelian condus de Benjamin Netanyahu, care în ult