Luxemburgul joacă rolul de paradis fiscal pentru circa 55.000 de societăţi fantomă create de multinaţionale şi de milionari, dar şi de grupări mafiote, potrivit primei părţi a unei anchete publicate luni de un grup de publicaţii internaţionale, printre care şi ziarul francez Le Monde, transmite EFE. Luxemburg a respins acuzaţiile şi a insistat că respectă atât dreptul european, cât şi pe cel internaţional.

Printre numele menţionate luni de Le Monde, care va publica ancheta 'OpenLux' sub forma unui serial ce se va întinde pe întreaga săptămână, apar sportivi ca Tiger Woods, artişti precum cântăreaţa columbiană Shakira, actorii americani Angelina Jolie şi Brad Pitt, familia Hermes, prinţul moştenitor al Arabiei Saudite şi trei sferturi din companiile listate la CAC-40, principalul indice al Bursei din Paris.

''Sute de multinaţionale (LVMH, Kering, KFC, Amazon) au deschis filiale financiare. Familii bogate îşi fructifică aici patrimoniul imobiliar'', scrie Le Monde în ediţia sa digitală.

Totodată, ancheta OpenLux dezvăluie existenţa unor fonduri de provenienţă dubioasă, care ar putea avea legătură cu activităţi infracţionale în care ar fi implicate mafiile rusă şi calabreză.

Inclusiv partidul italian de extremă dreapta Liga ar avea în Luxemburg un cont vizat de autorităţile de la Roma, la fel şi persoane apropiate regimului venezuelean, care ar fi ascuns aici fonduri provenite din contracte publice afectate de corupţie, potrivit sursei citate.

"Aceste anchete confirmă că Marele Ducat este, în pofida a ceea ce afirmă autorităţile luxemburgheze, un autentic centru 'offshore', ceva între City-ul din Londra (centrul financiar al Londrei - n.r.) şi Insulele Virgine Britanice. Circa 90% din aceste 'societăţi' sunt controlate de non-luxemburghezi'', scrie Le Monde.

Nu mai puţin de 157 de naţionalităţi sunt reprezentate în milioanele de documente analizate de Le Monde şi de alte 16 mas-media internaţionale, printre care La Nacion, Le Soir, Tempo şi Suddeutsche Zeitung.

Potrivit Le Monde, Franţa se situează pe primul loc în această listă, cu peste 17.000 de societăţi în Luxemburg, care au de pildă în proprietate un castel francez aflat la dispoziţia prinţului saudit Mohammad bin Salman, vila Angelinei Jolie şi a lui Brad Pitt din sud-estul Franţei sau o puzderie de case de pe Costa de Azur şi numeroase apartamente în Paris. Pe listă figurează totodată companii emblematice pentru economia franceză, precum Decathlon, JCDecaux sau Yves Rocher.

Din cele 50 de familii cele mai bogate din Franţa, 37 ''îşi structurează companiile, patrimoniul şi investiţiile prin intermediul a zeci de holdinguri luxemburgheze'', cum este cazul familiei Hermes sau a lui Bernard Arnault, preşedintele LVMH.

''Cazul Franţei nu este unic: prin intermediul societăţilor luxemburgheze, fonduri de investiţii anonime cumpără bucăţi întregi de oraşe precum Berlin şi Londra, făcând să crească semnificativ preţurile imobiliare, fără a fi indentificabile şi fără a plăti impozite'', scrie Le Monde, citat de EFE.

În Marele Ducat sunt înregistrate de la proprietăţi luxoase şi până la iahturi, elicoptere, avioane private de mici dimensiuni, aeronave comerciale, cataloage muzicale, drepturi de imagine şi opere de artă. În total, au fost identificaţi până la 65.000 de beneficiari, între aceştia, 279 de milionari incluşi în clasamentul revistei Forbes.

Publicaţiile care au luat parte la această anchetă au transmis că investigaţia a fost posibilă graţie directivei Uniunii Europene din 2018 care a cerut crearea de registre publice ale proprietăţilor reale şi ale societăţilor în toate statele membre. Măsura a fost adoptată după dezvăluirea unor scandaluri precum ''Panama Papers'', o anchetă care dezvăluia cum unii dintre cei mai bogaţi oameni ai planetei se foloseau de diverse scheme pentru a-şi ascunde averile.

Luxemburgul a aplicat directiva în toamna lui 2019, o modalitate de a-şi demonstra transparenţa, cu toate că ancheta scoate la iveală numeroase puncte nevralgice care pun sub semnul întrebării capacitatea statelor de ''a supraveghea într-un mod eficient ecosistemele lor financiare şi de a garanta fiabilitatea acestor registre''.

''Luxemburg respinge afirmaţiile făcute în aceste articole, precum şi descrierea total nejustificată a ţării şi a economiei sale'', se menţionează într-un comunicat al guvernului luxemburghez, citat de EFE.

Executivul luxemburghez a transmis că ''a luat notă'' de articolele apărute luni în care ''autorii fac şi mai multe afirmaţii fără fundament cu privire la economia şi centrul financiar al Luxemburgului".

"Luxemburg este complet în linie cu şi îndeplineşte toate reglementările şi standardele de transparenţă ale UE şi internaţionale şi aplică, fără excepţie, arsenalul complet al măsurilor UE şi internaţionale pentru schimbul de informaţii în chestiuni fiscale şi pentru combaterea abuzului fiscal şi a eludării fiscului'', se menţionează în comunicatul citat. Documentul adaugă totodată că nici Uniunea Europeană, nici Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) ''nu au identificat niciun regim sau practică fiscală în Luxemburg care aduce prejudicii''.

Guvernul luxemburghez a mai subliniat că statul ''nu oferă un regim fiscal favorabil companiilor multinaţionale, nici companiilor digitale, care trebuie să se supună aceloraşi norme şi legislaţii ca în cazul oricăror altor companii" din ţară. În comunicatul de presă, executivul din Marele Ducat aminteşte că Luxemburgul ''este o ţară stabilă cu un rating AAA'' (stabil) şi care "găzduieşte unul dintre principalele centre financiare internaţionale din Europa".

"Companiile multinaţionale din întreaga lume profită de pe urma experienţei sectorului financiar al ţării pentru a-şi centraliza activităţile financiare transfrontaliere", adaugă documentul citat. În acest context, guvernul luxemburghez subliniază că statul "îşi evaluează şi actualizează continuu arhitectura de supervizare şi măsurile menite să combată spălarea banilor şi finanţarea terorismului" şi aplică toate normele europene şi internaţionale, precum şi recomandările GAFI (Grupul de Acţiune Financiară Internaţională).

Guvernul luxemburghez a mai subliniat că personalul naţional însărcinat cu lupta împotriva spălării capitalurilor ''sporeşte în mod constant, înregistrând o creştere de 46% numai în ultimii trei ani". Luxemburg a fost una dintre primele ţări din Europa care a creat un registru public al beneficiarilor finali (UBO) şi este una dintre puţinele ţări din Uniunea Europeană "care a optat pentru un registru total deschis şi transparent, accesibil, 'online' şi gratuit, fără nicio restricţie pentru populaţie", conchide comunicatul citat.AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)