ONG-ul Transparency International a avertizat joi într-un studiu că Uniunea Europeană are încă un ''drum lung'' de parcurs până când deciziile sale nu vor mai fi opace pentru marele public, relatează agenţia EFE.

Documentul analizează progresele şi deficienţele privind transparenţa şi integritatea celor trei principale instituţii europene (Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul UE), evidenţiind lipsuri la capitole precum publicarea sistematică a documentelor, reuniunile secrete cu grupuri de presiune sau nerespectarea codurilor etice pe care chiar aceste instituţii le-au creat pentru personalul lor.

''Transparenţa şi integritatea nu au fost niciodată foarte importante în Uniunea Europeană. Criza contractelor pentru vaccinuri (anti-COVID-19) putea fi evitată, sau cel puţin atenuată, prin mai multă transparenţă'', estimează în prezentarea raportului directorul biroului Transparency International de la Bruxelles, Michiel van Hulten.

Comisia Europeană este mai avansată la capitolul transparenţă comparativ cu majoritatea guvernelor naţionale şi celelalte instituţii europene, în schimb cererile cetăţenilor pentru accesul la documente sunt de obicei interpretate restrictiv.

În pofida regulilor privind anunţarea publică a reuniunilor cu grupurile de presiune, la acest capitol există încă multe lipsuri, întrucât funcţionarii europeni nu sunt obligaţi să dea explicaţii despre aceste întâlniri, sesizează Transparency International.

Aceasta remarcă şi ''lacunele'' din codul de conduită pe care trebuie să-l respecte comisarii europeni care doresc să lucreze în sectorul privat după încheierea activităţii lor la Comisia Europeană, dând exemplul fostului preşedinte al executivului comunitar, José Manuel Durao Barroso, care în anul 2016 a devenit angajat al băncii Goldman Sachs. Comitetul de etică al Comisiei Europene a apreciat însă că nu există ''motive suficiente'' pentru a considera că Barroso a încălcat regulile de integritate impuse de Codul de conduită al comisarilor. Pe de altă parte, acest comitet de etică depinde de iniţiativa preşedintelui Comisiei Europene şi nu poate declanşa investigaţii din oficiu.

În cazul Parlamentului European, Transparency International remarcă printre punctele pozitive punerea majorităţii documentelor la dispoziţia publicului şi o îmbunătăţire semnificativă a transparenţei reuniunilor dintre eurodeputaţi şi grupurile de presiune.

Dar ONG-ul critică sever sistemul de decizii privind diurnele şi beneficiile pe care le primesc eurodeputaţii, care cuprind sume generoase alocate birourilor acestora, fără exigenţa efectuării unui audit, astfel că Transparency International consideră că la acest capitol este nevoie de o examinarea publică sporită.

În pofida unor anumite progrese privind transparenţa veniturilor secundare ale eurodeputaţilor, Transparency International încă observă o anumită marjă de care aceştia pot profita pentru a obţine venituri din activităţi de consultanţă de la clienţi din acelaşi domeniu de activitate pentru care ei legiferează, fără ca aceste conflicte de interese să conducă întotdeauna la retragerea respectivilor eurodeputaţi din activitatea de elaborare a acelei legislaţii.

Mai mult, sancţiunile pentru încălcarea regulilor procedurale ori a codului de conduită al eurodeputaţilor sunt rare şi cele mai multe limitate la folosirea necorespunzătoare a diurnelor, iar investigaţiile privind aceste încălcări tind să fie puţin transparente.

Aceste deficienţe ''implică un risc semnificativ ca încrederea cetăţenilor în instituţie şi în Uniunea Europeană să fie afectată de conduitele necorespunzătoare ale unor persoane'' din Parlamentul European, subliniază Transparency International.

Cât despre Consiliul UE, care reprezintă guvernele naţionale, Transparency International notează că acesta este un organism hibrid, care funcţionează atât ca instituţie comunitară cât şi ca organism de reprezentare a statelor membre, şi tocmai din acest motiv nu răspunde în faţa cetăţenilor europeni şi poate ignora cererile pentru mai multă transparenţă.

Majoritatea funcţionarilor acestei instituţii europene nu sunt obligaţi să informeze despre reuniunile lor cu grupurile de presiune şi nu există un cod de conduită sau minime obligaţii etice pentru declararea intereselor financiare sau a sponsorizărilor pentru preşedinţiile semestriale, remarcă Transparency International, amintind de susţinerea preşedinţiei austriece de către Microsoft ori a celei finlandeze de către BMW, printre altele.

Transparency International deplânge de asemenea inexistenţa comunicărilor publice despre poziţiile oficiale ale fiecărei ţări în deliberările legislative, care de obicei sunt cunoscute numai în urma informaţiilor date presei de guverne. ''Aceasta creează un deficit evident de legitimitate democratică în activitatea Consiliului, întrucât cea mai mare parte a activităţii legislative se desfăşoară cu uşile închise şi lipsa informaţiilor despre poziţiile fiecărui guvern fac imposibil ca cetăţenii şi parlamentele naţionale să cunoască ce susţin guvernele lor la nivel european'', mai avertizează ONG-ul în analiza sa privind transparenţa insituţiilor UE.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Sorin Calciu, editor online: Adrian Dãdârlat)