Obiectivul de a elimina exploatarea prin muncă a copiilor până în 2025 nu ţine cont de realităţile globale şi i-ar putea împinge pe mulţi dintre copiii care muncesc către un nivel şi mai accentuat de sărăcie şi marginalizare, au atras atenţia un grup de cercetători, care au cerut stabilirea de obiective mai realiste, relatează joi agenţia Reuters.

Organizaţia Naţiunilor Unite a lansat săptămâna trecută 'Anul internaţional pentru eliminarea exploatării copiilor prin muncă', subliniind că este nevoie de măsuri urgente pentru a atinge obiectivul stabilit, în condiţiile în care pandemia de COVID-19 a antrenat o creştere a numărului de copii care riscă să fie nevoiţi să muncească înainte de împlinirea vârstei legale, ceea ce pune în pericol câteva decenii de progres.

Potrivit cercetătorilor, obiectivul ONU era nerealist dinainte ca pandemia să perturbe funcţionarea şcolilor şi să sporească greutăţile cu care se confruntă milioane de copii în lume.

"Excluderea acestor copii de la muncă nu este de niciun ajutor, atunci când acest lucru nu face decât să adâncească foametea şi precaritatea traiului pe care implicarea lor în muncă urmărea să le limiteze", au notat 101 profesori şi cercetători într-o scrisoare deschisă publicată pe platforma Open Democracy.

În loc de obiective adoptate "din convingeri emoţionale şi ideologice", politicile pentru reducerea exploatării copiilor ar trebui să ţină cont de diversele experienţe şi mecanisme de gestionare a situaţiei de către copiii care muncesc şi familiile lor, precum şi de cercetările ştiinţifice, se arată în scrisoare.

"Actualul efort global de eradicare a exploatării copiilor se bazează pe experienţele idealurilor albe, occidentale şi din clasa de mijloc legate de copilărie", a punctat Tatek Abebe, profesor de studii consacrate copilăriei la Universitatea de ştiinţe şi tehnologie din Trondheim (Norvegia).

"Are la bază convingerea că toţi copiii trebuie să meargă la şcoală şi nu să ia parte la muncă. Dar realitatea vieţii copiilor din cea mai mare parte a lumii nu este separată de muncă. Nu este neapărat un lucru rău ca un copil să muncească", a spus Tatek, unul dintre semnatarii scrisorii.

O muncă adecvată poate aduce beneficii în plan educativ şi trebuie încurajată, consideră autorii scrisorii, care fac apel la strategii pe termen lung pentru eliminarea antrenării copiilor în munci nocive, astfel încât bunăstarea copiilor să fie încurajată, în loc de a interzice complet munca în rândurile minorilor.

Astfel, o abordare mai realistă presupune îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale copiilor, nu a le interzice să muncească, şi asigurarea accesului la suport instituţional şi legal, pentru a-i proteja de efecte nocive şi de exploatare, a explicat Tatek.

"Eliminarea exploatării copiilor fără rezolvarea problemelor structurale fundamentale ale sărăciei şi inegalităţii nu poate avea succes", a conchis profesorul.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Tudor Martalogu, editor online: Irina Giurgiu)