Fosta mişcare de gherilă FARC, devenită formaţiune politică legală, şi-a schimbat duminică numele în Comunes în cadrul celei de-a doua reuniuni naţionale extraordinare a partidului de după semnarea acordului de pace cu guvernul de la Bogota în 2016, informează AFP.

Foştii rebeli au renunţat la numele Forţa Alternativă Revoluţionară Comună, aleasă iniţial după acordul de pace, din cauza imaginii proaste aduse de disidenţii care au păstrat sau au reluat armele sub numele de FARC (Forţele Armate Revoluţionare din Columbia).

Somos hijas e hijos, somos nietas y nietos, somos un pueblo heredero de la lucha Comunera, somos la familia del común, somos #COMUNES el Partido de la Nueva Colombia pic.twitter.com/OsuzQ0rFLd

— FARC Antioquia (@ComunesANT) January 24, 2021

'Suntem Comunes. Aceasta este noua noastră imagine. De astăzi suntem Partidul Comunes şi partidul păcii, al reconcilierii şi al dragostei pentru viaţă', a anunţat pe Twitter purtătorul de cuvânt şi fost comandant al gherilei, pastorul Alape.

Schimbarea numelui a fost anunţată la încheierea adunării desfăşurate la Medellin (vestul Columbiei), la care au participat doar câţiva delegaţi din cauza restricţiilor de călătorie impuse din cauza pandemiei de COVID-19, precum şi a disensiunilor din cadrul partidului.

Contestat de un curent al fostei gherile marxiste, liderul partidului, Rodrigo Londono, a recunoscut în urmă cu câteva zile că sigla FARC duce cu gândul la război şi la durerea generată de peste jumătate de secol de confruntare armată.

Fostul FARC intenţionează astfel să îşi schimbe imaginea înaintea alegerilor legislative şi prezidenţiale care vor avea loc în 2022. În cadrul reuniunii extarordinare a partidului care a durat trei zile a fost dezbătut, de asemenea, noul program al mişcării politice.

În timpul primei lor participări electorale, în 2019, FARC, cunoscut şi sub denumirea de partidul trandafirilor, după emblema sa, a suferit un eşec dur care a acutizat disensiunile interne. Totodată, zeci de foşti luptători de gherilă au fost asasinaţi.

Potrivit partidului, cel puţin 250 de foşti rebeli au murit în valul de violenţă care s-a amplificat în perioada de după semnarea acordului de pace. Autorităţile columbiene au dat vina pe disidenţi şi alte grupări armate finanţate de traficul de droguri şi exploatările miniere ilegale.

Noua denumire a câştigat în faţa altor două propuneri: Unidad Popular del Comun şi Fuerza del Comun, conform unei declaraţii a senatoarei Sandra Ramirez, care ocupă unul din cele zece locuri de parlamentar acordate FARC ca parte a acordului ce a permis dezarmarea a aproximativ 13.000 de luptători.

Potrivit forţelor armate columbiene, grupările disidente numără aproximativ 2.500 de rebeli, care nu au un comandament unificat şi care s-au consolidat în ultimii ani în zone izolate din Columbia. AGERPRES/(AS - autor: Raluca Anghel, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.reuters.com