Aşa-numitele ''facturi-surpriză'' care îi costă an de an milioane de dolari pe pacienţii spitalelor americane sunt în sfârşit condamnate la dispariţie graţie unei noi legi a cărei aplicare va începe în 2022, relatează miercuri EFE.

Legea, ''pierdută'' într-un uriaş pachet de stimuli fiscali aprobat de Washington la sfârşitul anului 2020, încearcă să pună capăt unei practici urâte de aproape toată lumea. Legea a avut nevoie de ani la rând pentru a fi elaborată, din cauza eforturilor financiare ale companiilor care beneficiau de aceste facturi şi care au investit milioane în lobby-ul făcut împotriva acestei legi.

''Facturile-surpriză'' apar de obicei atunci când un pacient se prezintă la un spital care este inclus în schema companiei sale de asigurare, dar unde este tratat de un medic sau de un alt profesionist care nu este afiliat respectivei companii. Un astfel de medic îşi facturează separat serviciile şi la un preţ mult mai ridicat - dat fiind că nu are un contract cu respectiva companie de asigurare - şi, când compania de asigurare refuză să acopere aceste costuri, pentru că sunt costuri excesiv de mari, îi revine pacientului sarcina să achite factura.

Potrivit mai multor studii, o astfel de situaţie apare în 20% din cazurile în care un american ajunge în sala de urgenţă a unui spital, unde în mod evident el nu se află nici în situaţia de a alege medicul care îl tratează şi nici nu se poate informa anticipat în legătură cu costurile cu care s-ar putea confrunta. Astfel de situaţii mai apar şi atunci când un pacient este transportat la spital cu ambulanţe care nu intră sub incidenţa poliţei oferite de compania de asigurări de sănătate chiar dacă centrul medical de care aparţine ambulanţa este asigurat de compania respectivă.

Valoarea medie a unei ''facturi-surpriză'' este de circa 600 de dolari, însă nu sunt deloc rare cazurile în care o factură de acest gen ajunge la mii de dolari, ba chiar depăşeşte 100.000 de dolari.

''Aceste preţuri sunt adesea de trei ori mai mari decât cele obişnuite'', a explicat pentru EFE Fiona Scott Morton, profesoară de economie la Universitatea Yale şi care a studiat acest fenomen în ultimii ani. Morton a subliniat că, în lipsa unei înţelegeri cu asiguratorul, medicul poate ''factura cât de mult vrea el''.

Fenomenul ''facturilor-surpriză'' a căpătat amploare în ultimii ani, cu companii de resurse umane care l-au transformat în model de afaceri şi care au atras interesul firmelor de investiţii. Tactica acestor companii este următoarea: încheie acorduri cu medici care lucrează în sălile de urgenţă, îi conving să renunţe la acordurile dintre spitalul în care lucrează şi companiile de asigurare care le reprezintă, pentru ca astfel să poată creşte tarifele.

''Este o tactică de înşelăciune care în mod evident face rău consumatorilor şi creşte costurile serviciilor medicale'', semnalează Scott Morton.

Cu toate acestea, date fiind milioanele investite în această afacere, numeroase firme cu capital privat au cheltuit sume uriaşe în ultimii ani pentru a bloca o reglementare în acest domeniu, extrem de criticat de companiile de asigurare şi de beneficiari. De altfel, impopularitatea acestor practici a devenit evidentă în măsura în care noua lege s-a bucurat de sprijinul bipartizan al republicanilor şi democraţilor într-un legislativ american extrem de divizat.

Începând de anul viitor, atunci când spitalele şi companiile de asigurări nu reuşesc să ajungă la un acord în legătură cu un preţ, vor trebui să recurgă la un sistem de arbitraj pentru a stabili o sumă ''justă'' bazată, în parte, pe costurile unor servicii similare. Astfel, pacienţii vor fi protejaţi de aceste ''facturi-surpriză''. Mecanismul de arbitraj decis în cele din urmă este în parte rezultatul eforturilor de lobby ale industriei, care a reuşit să evite o interzicere totală a acestei practici.

Potrivit analiştilor, criza coronavirusului a ajutat interesele industriei, deoarece legislatorii au avut reţineri în a pune capăt unei situaţii de pe urma căreia beneficiau mulţi medici în plină pandemie.

Totodată, noua lege nu include şi ambulanţele, care sunt răspunzătoare de un număr mare de ''facturi-surpriză'', deşi interzice practica în cazul transportului aerian, care generează unele dintre cele mai mari costuri. Într-un caz devenit emblematic, în luna aprilie a anului trecut o femeie bolnavă de COVID-19 a primit o factură de 52.000 de dolari după ce, intubată şi inconştientă, a fost transportată cu elicopterul dintr-un spital din Philadelphia în altul aflat la numai 30 de kilometri distanţă. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Ady Ivaşcu)