Mesajul noii administraţii a preşedintelui Joe Biden în privinţa bugetelor militare ale aliaţilor europeni din cadrul NATO nu va fi diferit de cel al foştilor preşedinţi americani, inclusiv Donald Trump, doar că acesta din urmă l-a transmis ''mai direct'', întrucât el are un ''stil diferit'', a estimat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu acordat agenţiei DPA, publicat marţi.

Statele aliate din cadrul NATO au investit mai mult în apărare începând din anul 2014, ''nu doar pentru a răspunde apelurilor din partea SUA, ci şi pentru că văd că este în propriul lor interes de securitate să sporească aceste investiţii, întrucât trăim într-o lume mai impredictibilă şi cu provocări uriaşe'', a apreciat Stoltenberg.

''NATO este puternică. Avem în prezent în Europa mai multe trupe americane ca în 2014. Desigur, am văzut diferenţe între SUA şi Europa. Dar vestea bună este că aliaţii noştri fac acum mai mult în privinţa împărţirii responsabilităţii şi ei investesc mai mult'', a spus Stoltenberg, referindu-se la încheierea preşedinţiei lui Donald Trump, care a insistat în timpul mandatului său ca statele europene membre ale NATO să-şi sporească bugetele militare până la cel puţin 2% din PIB, conform angajamentelor asumate anterior în cadrul Alianţei, şi a decis retragerea a circa 12.000 de militari americani din Germania.

''Toţi preşedinţii americani din ultimele decenii au pledat pentru creşterea cheltuielilor militare ale aliaţilor europeni din NATO'', notează secretarul general al Alianţei, întrebat dacă aceasta îi poate fi recunoscătoare lui Trump. ''Decizia de de investi mai mult (în apărare) a fost luată în anul 2014, când Barack Obama era preşedinte şi Joe Biden vicepreşedinte'', a amintit el. ''Trump a fost mai direct şi el are un stil diferit. Dar mesajul despre sporirea cheltuielilor de apărare ale aliaţilor europeni este acelaşi'', constată Stoltenberg.

Pe Joe Biden secretarul general al NATO îl descrie drept un foarte puternic susţinător al NATO şi al legăturii transatlantice, care s-a remarcat printr-o bună cunoaştere a Europei şi a NATO în perioada cât a fost vicepreşedinte al SUA şi preşedinte al Comitetului de politică externă din Senatul american. ''Aşadar, aştept de asemenea să lucrez cu el ştiind că, evident, a îndemnat şi înainte aliaţii europeni să investească mai mult (în apărare). Şi nu va fi nicio surpriză când va continua la fel după ce va deveni preşedinte'', crede Stoltenberg.

El a vorbit şi despre dilema retragerii misiunii NATO în Afganistan, întrucât, oricare ar fi decizia, aceasta va implica un risc. ''Dacă decidem să plecăm, riscul este să pierdem câştigurile obţinute în combaterea terorismului internaţional pentru ca Afganistanul să nu devină un refugiu sigur pentru acesta. Dacă rămânem, există desigur riscul de a vedea o intensificare a luptelor, a violenţei, şi de a rămâne angajaţi militar pe termen lung în conflictul din Afganistan'', a explicat Stoltenberg, precizând că deciziile vor fi luate după o întâlnire cu administraţia Biden, în februarie.

Întrebat dacă NATO este pregătită să se apere ''împotriva COVID-19 ca armă biologică'', el a spus că noul coronavirus ''nu este un virus creat'', existând un ''consens ştiinţific despre originea naturală a coronavirusului''. ''Acestea fiind spuse, ele demonstrează desigur pericolele legate de folosirea războiului biologic - şi NATO este pregătită. Avem capabilităţi, avem exerciţii şi avem trupe instruite să facă faţă armelor biologice'', asigură Jens Stoltenberg. AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Florin Ştefan, editor online: Gabriela Badea)