Liderii statelor UE au convenit vineri dimineaţă asupra ţintei diminuării emisiilor poluante cu cel puţin 55% până în anul 2030 faţă de nivelul anului 1990 - în creştere faţă de ţinta actuală de 40%, dar sub cea de 60% dorită de Parlamentul European -, acordul încheiat la summitul european ţinând cont de unele rezerve ale Poloniei şi altor ţări central şi est-europene, dar lasă pentru discuţii ulterioare detaliile finanţării europene pentru tranziţia energetică şi stabilirea ţintei de reducere a emisiilor pentru fiecare ţară, potrivit agenţiilor DPA şi EFE.

Polonia, ţară cu un sistem energetic intensiv în cărbune şi care împreună cu alte state central şi est-europene, precum Ungaria, Cehia şi Slovacia, consideră că ar putea să nu reuşească să urmeze ritmul climatic ambiţios impulsionat de statele UE mai bogate, a refuzat anul trecut să subscrie deplin obiectivului Comisiei Europene privind atingerea neutralităţii climatice în UE până în anul 2050.

Soluţia găsită atunci a constat într-o formulare ambiguă pe care preşedintele francez Emmanuel Macron a descris-o ca o ''scutire temporară'' pentru Varşovia, calificată ironic de un diplomat drept o inovaţie europeană, aceea de ''unanimitate parţială''.

Acordul convenit acum cuprinde mai multe concesii, dar lasă pentru summiturile următoare clarificarea unor aspecte importante, cum ar fi cuantumul fondurilor europene de care vor beneficia statele membre pentru ca economiile lor să poată face faţă tranziţiei energetice.

Liderii europeni vor reveni de asemenea asupra discuţiei privind stabilirea ţintelor naţionale de reducere a emisiilor poluante. Ei au promis deocamdată că nu se va solicita fiecărui stat membru să-şi reducă emisiile de CO2 cu 55%, ci se va urmări acest obiectiv pentru ansamblul UE prin ''echitate şi solidaritate, fără a lăsa pe nimeni în urmă'' şi se va ţine cont de ''circumstanţele naţionale specifice şi potenţialul de reducere a emisiilor'' poluante pentru fiecare ţară în parte.

Polonia a cerut stabilirea obiectivelor de reducerea a emisiilor în funcţie de PIB-ul pe cap de locuitor al fiecărei ţări membre, astfel încât ţintele să fie mai reduse pentru statele mai sărace, precum şi sporirea finanţării europene în vederea atingerii acestor obiective.

Liderii europeni au promis de asemenea că va fi respectat ''dreptul statelor membre de a decide asupra mix-ului lor energetic şi de a alege tehnologiile cele mai adecvate (...), inclusiv tehnologii de tranziţie, precum gazele'', ceea ce deschide posibilitatea unor finanţări comunitare pentru proiecte gazeifere şi, probabil, nucleare.

Potrivit unor surse europene citate de agenţia EFE, Polonia a mai cerut garanţii de ''stabilitate a finanţării'' pentru tranziţia în sectorul energetic, iar liderii europeni s-au angajat să semnaleze că trebuie abordate dezechilibrele în viitor.

Negocierile privind obiectivul climatic s-au complicat şi în privinţa obiectivelor naţionale pentru sectoarele economice neacoperite de sistemul de comercializare a certificatelor de emisii ETS, o temă foarte sensibilă întrucât eforturile trebuie împărţite între statele membre, astfel că acestea, prin Consiliul UE, şi-au rezervat ultimul cuvânt asupra viitoarelor propuneri, conform aceloraşi surse.

Atingerea obiectivului climatic fixat la acest summit va implica o remodelare a economiei europene în aproape toate sectoarele, cu reforme majore în cel energetic şi al transporturilor şi de asemenea ample renovări ale clădirilor.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Irina Cristea, editor online: Ady Ivaşcu)