Liderii statelor membre ale Uniunii Europene se reunesc joi, la Bruxelles, în cadrul Consiliului European de iarnă, în încercarea de a depăşi unele dezacorduri interne şi pentru a face front comun în faţa provocărilor externe, relatează DPA.

''Sunt încrezător că putem ajunge la un acord asupra pachetului comun pentru a permite implementarea rapidă atât a Cadrului financiar multianual (bugetul multianual al UE, n.red.), cât şi a fondului de redresare'', a menţionat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, în scrisoarea de invitaţie adresată liderilor ţărilor membre.

Premierul croat Andrej Plenkovic, care potrivit presei locale a prezentat simptome de COVID-19, nu va fi prezent la Bruxelles, iar Croaţia va fi reprezentată la acest summit de premierul sloven Janez Jansa.

Principalul subiect al summitului va fi pachetul în valoare de 1.800 miliarde de euro, reprezentând bugetul multianual al blocului comunitar (2021-2027) şi fondul de redresare post-COVID-19, căruia Polonia şi Ungaria s-au opus până acum din cauza condiţionării acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept.

Germania, care asigură în prezent preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a mediat miercuri un compromis cu Varşovia şi Budapesta, ceea ce sporeşte şansele pentru o depăşire a impasului actual. Dacă toate celelalte 24 de state membre sunt de acord cu compromisul, atunci Polonia şi Ungaria ar putea renunţa la veto-ul exprimat până acum. Dacă propunerea va fi respinsă, atunci în ianuarie va fi disponibil doar un buget de urgenţă.

Adoptarea bugetului multianual al UE este o condiţie esenţială pentru a se înregistra progrese într-un alt dosar important - stabilirea ţintelor pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu cel puţin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Propunerea acestui obiectiv a fost făcută în septembrie de Comisia Europeană. Statele membre ar urma să susţină această propunere, însă unele, precum Polonia, sunt reticente întrucât economiile lor se bazează masiv pe exploatarea cărbunelui.

Unele ţări din UE vor susţine foarte probabil această ţintă numai după ce va fi convenit bugetul multianual al UE.

Un alt subiect dezbătut de liderii statelor UE va fi reprezentat de relaţiile cu Turcia. După ce au ameninţat Ankara cu sancţiuni suplimentare în legătură cu studiile seismice din Mediterana Orientală, liderii europeni vor reveni probabil asupra acestui dosar pentru a examina posibilii paşi viitori. În special Ciprul a solicitat o abordare mai dură faţă de Turcia, dar alte ţări membre sunt reticente de teama escaladării diferendului. Mai puţin controversată va fi adăugarea de noi nume pe o listă de sancţiuni existentă deja.

Referitor la Brexit, nu este de aşteptat ca liderii statelor UE să adopte vreo decizie oficială la acest summit. În schimb, ei vor fi informaţi de preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care miercuri a convenit cu premierul britanic Boris Johnson să ia până la finalul săptămânii o decizie asupra negocierilor comerciale post-Brexit.

După recentele atacuri teroriste din Europa, liderii UE au promis să consolideze protecţia blocului comunitar şi să adopte măsuri preventive. Comisia Europeană a prezentat miercuri un plan în acest sens, printre care propuneri de sporire a supravegherii şi a distribuirii de date. Este de aşteptat ca liderii ţărilor membre să susţină strategia propusă de executivul comunitar. Discuţiile dintre ei vor aborda şi ameninţările teroriste din mediul online.

Nu în ultimul rând, va fi abordat răspunsul coordonat la pandemia de COVID-19; liderii europeni vor dezbate strategiile de vaccinare în UE şi la nivel global. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)