Fostul premier maltez Joseph Muscat a apreciat vineri că jurnalista de investigaţie Daphne Caruana Galizia devenise ''irelevantă'' la data asasinării ei, în 2017, transmite DPA.

În timpul unui interogatoriu desfăşurat vineri, Muscat a spus că Caruana Galizia, care a fost asasinată în timpul mandatului său de prim-ministru, a scris de la ''jurnalism de clasă mondială'' la ''bârfe de marginea şanţului'', dar a susţinut că ea a devenit neimportantă în perioada în care a fost asasinată.

''Este copleşitor. Oricine a comis această crimă este stupid'', a afirmat fostul premier.

Trei bărbaţi au fost acuzaţi de crimă, în timp ce un al patrulea, omul de afaceri Yorgen Fenech, a fost acuzat de finanţarea asasinatului. Fenech susţine că ''mâna dreaptă'' a lui Muscat, Keith Schembri, s-a aflat în spatele acestui asasinat.

Joseph Muscat a declarat vineri că l-a întâlnit prima dată pe Yorgen Fenech în 2008 sau 2009. El a confirmat iniţial că se află în relaţii amicale cu omul de afaceri, dar ulterior fostul premier a spus că s-au întâlnit numai de opt ori.

Fenech a fost arestat în noiembrie 2019 şi acuzat de complicitate la asasinarea Daphnei Caruana Galicia. De asemenea, Keith Schembri a fost arestat tot în noiembrie anul trecut, dar apoi a fost eliberat fără a exista vreo acuzaţie pe numele său. Muscat a spus că arestarea lui Schembri a fost catalizatorul pentru demisia sa şase luni mai târziu, în ianuarie 2020.

Daphne Caruana Galizia a fost ucisă la 16 octombrie 2017 cu ajutorul unei încărcături explozive plasate sub automobilul său în apropierea casei unde locuia, în satul maltez Bidnija.

Pe blogul său, intitulat Running Commentary, Daphne Caruana Galizia a acuzat constant politicieni şi alţi oficiali maltezi de fapte de corupţie, fiind dată în judecată de câteva ori. Însuşi fostul premier maltez Joseph Muscat a devenit ţinta criticilor după ce jurnalista a scris că o firmă al cărei nume a apărut în scandalul Panama Papers, Egrant Inc., era deţinută de soţia fostului premier, Michelle Muscat. Aceasta ar fi primit bani de la una dintre fiicele preşedintelui azer Ilham Aliev, prin intermediul unei companii înfiinţate de Mossack Fonseca, firma de avocatură aflată în centrul scandalului Panama Papers.

O anchetă realizată de către circa o sută de publicaţii din întreaga lume în legătură cu 11,5 milioane de documente a dus la dezvăluirea, în aprilie 2016, a unor conturi în paradisuri fiscale aparţinând unui număr de 140 de responsabili politici sau personalităţi. Documentele, regrupate sub denumirea de Panama Papers, au provenit de la casa de avocatură Mossack Fonseca, cu sediul în Panama. Ele atestă că mai mult de 214.000 de entităţi offshore au fost implicate în operaţiuni financiare în peste 200 de ţări şi teritorii din întreaga lume. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu; editor: Sorin Popescu, editor online: Ada Vîlceanu)