Consiliul Uniunii Europene, care reprezintă statele membre, şi Parlamentul European au ajuns vineri la un acord asupra bugetului UE pentru 2021, dar pentru ca acesta să devină aplicabil este nevoie ca Polonia şi Ungaria să-şi ridice veto-ul asupra bugetului multianual al UE pentru perioada 2021-2027, pe care-l blochează odată cu fondul de redresare post-pandemie pentru a se opune condiţionării accesării fondurilor europene de statul de drept, relatează Reuters şi AFP.

''Bugetul pentru 2021 poate intra în vigoare după ridicarea blocajului asupra bugetului UE în ansamblu şi pachetului de redresare'', a explicat ambasadorul german pe lângă UE, Michael Clauss, Germania deţinând preşedinţia semestrială a Consiliului UE.

Dacă acest veto nu va fi ridicat, precizează ambasadorul german, pentru anul viitor va fi pus în aplicare un sistem de finanţare provizoriu în cadrul bugetului UE, aplicat ultima dată pentru bugete anuale ale Comunităţii Economice Europene în anii '80, dar niciodată pentru un buget plurianual.

Conform acestui sistem aplicabil în lipsa unui buget plurianual aprobat, în fiecare lună din bugetul UE se va putea cheltui în anul 2021 numai a 12-a parte din ceea ce s-a cheltuit în anul 2020 pentru anumite capitole din buget. Astfel, nu se vor putea finanţa noi proiecte, ci numai acelea demarate în baza bugetului pentru perioada 2014-2020. Pentru programele finanţate prin fonduri structurale şi regionale, precum şi pentru programele Erasmus şi de cercetare, nu vor putea fi acordate noi finanţări. În schimb, fermierii vor putea accesa fonduri europene până în anul 2022, dar probabil cu unele întârzieri şi cu plăţi efectuate lunar. De asemenea, vor fi plătite în continuare salariile funcţionarilor europeni şi ajutoarele umanitare.

În ce priveşte planul ''Next Generation'', care constă într-un un fond de redresare de 750 de miliarde de euro, mai mulţi oficiali europeni, printre care liderul grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber, şi comisarul european pentru economie, Paolo Gentilon, au indicat posibilitatea ca acesta să fie lansat fără Polonia şi Ungaria. Printre posibilele variante avansate de oficialii europeni se numără şi mecanismul cooperării consolidate prevăzut în Tratatul UE sau un acord interguvernamental între celelalte 25 de state membre.

După ce la reuniunea ambasadorilor statelor UE din 16 noiembrie a fost adoptat prin majoritate calificată un mecanism ce condiţionează accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept, Polonia şi Ungaria au blocat prin veto într-un vot preliminar la aceeaşi reuniune bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 (de 1.074 de miliarde de euro) şi planul ''Next Generation''.

Acest mecanism de condiţionalitate, adoptat în urma unei înţelegeri între Parlamentul European şi preşedinţia germană a Consiliului UE, permite suspendarea fondurilor europene în cazul unui stat membru atunci când Comisia Europeană consideră că acesta încalcă statul de drept, dacă statele membre aprobă prin majoritate calificată această măsură împotriva respectivei ţări.

Guvernele de la Varşovia şi Budapesta văd în acest mecanism un instrument politic arbitrar şi abuziv prin care să fie sancţionate ţările care promovează politici neagreate la Bruxelles. Ungaria se teme în special că va fi sancţionată pentru măsurile ei împotriva migraţiei şi pentru chestiunile ce ţin de identitatea de gen, precum înscrierea definiţiei familiei tradiţionale în Constituţie propusă recent de guvernul de la Budapesta, în timp ce Polonia se află în conflict cu instituţiile europene pe tema reformelor judiciare şi a drepturilor persoanelor LGBT.

Deşi Parlamentul European refuză să redeschidă discuţia despre buget, mulţi speră că situaţia ar putea fi deblocată la summitul european din 10-11 decembrie, eventual printr-o declaraţie politică prin care să se garanteze explicit că acest mecanism nu va fi folosit în mod arbitrar. O asemenea declaraţie ar menţiona că respectiva condiţionalitate se limitează la încălcările statului de drept care au impact asupra bugetului UE şi că statele vizate ar avea posibilitatea să conteste sancţiunea în faţa justiţiei europene.

Vicepremierul polonez Jaroslaw Gowin a declarat joi că Varşovia ar putea ridica acest veto dacă liderii UE emit o declaraţie de acest fel prin care se angajează că acest mecanism se va aplica numai pentru situaţiile strict legate de bugetul UE, poziţie infirmată apoi de premierul Mateusz Morawiecki.

''(Mecanismul) încalcă regulile noastre fundamentale, drepturile fundamentale. Prin urmare - preocupându-ne de viitorul întregii Uniuni Europene -, noi le-am spus clar partenerilor noştri că nu puteam accepta rezoluţia în forma actuală'', a precizat Morawiecki la o conferinţă de presă.

Într-un interviu acordat cotidianului german Frankfurter Allgemeine Zeitung, premierul polonez a susţinut că acest ''mecanism care se presupune că garantează respectarea statului de drept este el în sine o încălcare fundamentală a statului de drept'', întrucât el ''poate fi folosit de manieră arbitrară şi cu motivaţii politice'', şi a apreciat că introducerea acestuia ar necesita o revizuire a Tratatului UE.

După declaraţia de vineri a vicepremierului polonez, guvernul de la Budapesta a confirmat la rândul său că nu şi-a schimbat poziţia. "Pentru noi, această soluţie, de a ataşa o declaraţie ca un bileţel lipit de o bucată de hârtie pentru a-ţi aminti de ceva, nu va funcţiona", a spus premierul ungar Viktor Orban la postul public de radio.

În acest timp, purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin, Steffen Seibert, a asigurat că preşedinţia germană a Consiliului UE este în continuare în căutarea unei soluţii de comun acord cu Polonia şi Ungaria pentru a ieşi din acest blocaj.

''Avem discuţii cu Ungaria şi Polonia. Ne aflăm în faţa unei probleme dificile. Nu pot oferi detalii despre aceste discuţii. Suntem dispuşi să dialogăm cu Ungaria şi Polonia, întrucât este important pentru noi toţi să ajungem la o soluţie'', a spus Seibert, potrivit agenţiei EFE. El a refuzat să comenteze ideea vehiculată la Bruxelles despre activarea planului ''Next Generation'' fără aceste două ţări.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Tudor Martalogu, editor online: Ada Vîlceanu)