Peste 148 de milioane de brazilieni sunt chemaţi la urne duminică, în primul tur al alegerilor locale, care ar putea confirma reorientarea ţării spre dreapta - un proces început acum doi ani, prin alegerea ca preşedinte a lui Jair Bolsonaro, transmite AFP. Urmează să fie aleşi circa 5.500 de primari, precum şi consilierii municipali.

Votul va fi marcat de epidemia de coronavirus, care ar putea reduce gradul de participare. În Brazilia au murit până acum după infectare peste 163.000 de oameni.

Bolsonaro, izolat pe scena internaţională şi cu poziţia slăbită după înfrângerea aliatului şi modelului său Donald Trump în alegerile prezidenţiale din SUA, şi-a intensificat săptămâna aceasta campania pe Facebook în sprijinul candidaţilor de dreapta. El le-a cerut simpatizanţilor săi să 'eradicheze comunismul' şi să nu-şi lase ţara să ajungă 'să semene cu Venezuela'.

În marile oraşe, candidaţii susţinuţi de preşedinte nu stau însă prea bine în sondaje, remarcă AFP. La Rio de Janeiro, primarul în exerciţiu, pastorul neoprotestant Marcello Crivella, este devansat cu mult de predecesorul său, Edoardo Paes, care a condus metropola din 2009 până în 2016. La Sao Paolo, cel mai mare oraş din Brazilia, primarul de centru-dreapta Bruno Covas are şanse mai mari să fie reales decât să fie înlocuit de Celso Russomanno, candidatul preferat de Bolsonaro; pe locul al doilea în sondaje se află Guilherme Boulos din Partidul Socialism şi Libertate (PSOL).

Oswaldo Amaral, politolog la Universitatea Campinas, preconizează 'o consolidare a rezultatelor din 2018, cu un avans al partidelor de dreapta sau de centru-dreapta'.

Partidul Muncitorilor, al fostului preşedinte Luiz Inacio Lula da Silva, a suferit o înfrângere istorică la ultimele alegeri locale, în 2016, imediat după demiterea fostei preşedinte Dilma Rousseff. Acum, sondajele arată că stânga are şanse să ajungă în turul al doilea în oraşe importante, cum ar fi Sao Paolo sau Porto Alegre, unde favorită este comunista Manuela D'Avila. Lipsa unei alianţe de stânga pentru susţinerea câte unui singur candidat ar putea însă face jocul dreptei.

Nu va fi uşor de precizat dacă scrutinul îi va fi favorabil lui Bolsonaro, care nu mai este membru al niciunui partid, după ce a demisionat anul trecut din PSL - a noua formaţiune politică din cariera sa de 30 de ani. Situaţia preşedintelui fără partid la alegerile locale este o premieră după restabilirea democraţiei în Brazilia, în 1985, deci calculele vor fi complicate, apreciază un alt politolog, Felipe Nunes, de la Universitatea Federală din Minas Gerais.

În Brazilia, ţară cu o populaţie de 212 de milioane, mobilizarea la urne este destul de redusă, deşi votul este obligatoriu. Sancţiunea în caz de neprezentare este însă simbolică - o amendă cu valoare mai mică decât un bilet de autobuz. Mai mult, cei care nu vor merge la vot vor putea prezenta ca justificare, prin internet, epidemia de coronavirus. Un sondaj al organizaţiei neguvernamentale Institutul Democraţiei arată că numai 53% din brazilieni sunt interesaţi de alegeri, iar 27% declară că se tem să se prezinte în secţiile de votare, din cauza COVID-19.

Ca şi în alte campanii electorale - deşi aceasta a avut loc mai mult online decât prin contactul direct cu alegătorii -, mai mulţi candidaţi au fost asasinaţi. Există, ca de obicei, şi candidaţi ciudaţi, cum ar fi o anume 'Căpităneasă Clorochină', numită după medicamentul controversat recomandat de Bolsonaro împotriva coronavirusului.AGERPRES/(AS - autor: Marius Hosu, editor: Irina Cristea, editor online: Andreea Lăzăroiu)