Documente declasificate ale guvernului american publicate de organizaţia National Security Archive (NSA) dezvăluie evaluări făcute de Administraţia preşedintelui american Richard Nixon în noiembrie 1970, după victoria socialistului Salvador Allende în alegerile din Chile, şi rolul jucat de Henry Kissinger în decizia de înlăturare a noului preşedinte chilian, relatează joi agenţia EFE.

Într-un memorandum pe care Kissinger l-a transmis Casei Albe pe 5 noiembrie 1970 în atenţia lui Nixon, cel care era atunci consilier pentru securitate naţională al preşedintelui american a făcut o analiză detaliată a situaţiei şi descrie preşedinţia lui Allende drept ''una dintre provocările cele mai grave cu care s-a confruntat vreodată acest continent''.

Kissinger îl descrie pe Allende drept ''un marxist dur şi dedicat'', profund ''antiamerican'', care va încerca ''să stabilească un stat socialist şi marxist în Chile'' şi să elimine influenţa SUA ''în Chile şi pe continent'' pentru a stabili relaţii strânse cu Uniunea Sovietică, cu Cuba şi cu ''alte ţări socialiste''.

''Prin urmare, consolidarea lui Allende la putere în Chile va implica mai multe ameninţări foarte grave la adresa intereselor şi poziţiilor noastre pe continent'', notează el mai departe în memorandum, indicându-i lui Nixon că ''decizia asupra a ceea ce este de făcut poate fi decizia cea mai istorică şi mai dificilă în afacerile externe care va trebui luată în acest an, întrucât ceea ce se va întâmpla în Chile în următoarele 6 până la 12 luni va avea ramificaţii care vor merge dincolo de relaţiile dintre SUA şi Chile''.

În urma unei analize care a inclus şi vulnerabilităţile regimului Allende, Kissinger a enunţat diferitele alternative ale Washingtonului şi riscurile fiecărei opţiuni. În timp ce Departamentul de Stat înclina să nu adopte o atitudine ostilă faţă de preşedintele chilian, Pentagonului, CIA şi unii responsabili ai Departamentului de Stat au susţinut că Salvador Allende este ''inamicul nostru'', aşadar ''trebuie să prevenim consolidarea sa, acum când încă este slab''.

Kissinger s-a arătat la rândul său un partizan al acţiunii împotriva preşedintelui chilian. ''În opinia mea, pericolele de a nu face nimic sunt mai mari decât riscurile cu care ne vom confrunta prin încercarea de a face ceva'', i-a spus el lui Nixon, recomandându-i să adopte această poziţie la reuniunea Consiliului de Securitate Naţională din ziua următoare.

La acea reuniune, pe 6 noiembrie, directorul de atunci al CIA, Richard Helms, a prezentat un raport în care a menţionat, printre alte detalii, tentativele eşuate ale unor cercuri militare chiliene de a împiedica preluarea puterii de către Salvador Allende şi blocarea unei acţiuni militare de către comandantul armatei chiliene, generalul René Schneider.

În urma rapoartelor primite, preşedintele Nixon a apreciat că un succes al regimului socialist în Chile ''le-ar putea da curaj altora din America Latină care încă nu sunt hotărâţi''.

''Brazilia are o populaţie mai mare decât Franţa şi Anglia la un loc. Dacă le permitem potenţialilor lideri din America de Sud să creadă că se pot mişca precum Chile şi să mulţumească ambele poziţii, atunci vom avea probleme'', a avertizat preşedintele american, prin ''ambele poziţii'' el făcând referire la militarii din acele ţări despre care a spus că reprezintă ''centre de putere supuse influenţei'' Washingtonului şi la intelectuali, care ''nu sunt supuşi influenţei noastre''.

''Noii politicieni latinoamericani sunt o nouă gaşcă. Ei folosesc antiamericanismul pentru ajunge la putere'', a mai constatat preşedintele Richard Nixon.

La aceeaşi reuniune, secretarul apărării, Melvin Laird, şi secretarul de stat, William Rogers, au fost de acord că SUA trebuie să facă totul pentru înlăturarea lui Allende, soarta acestuia fiind astfel pecetluită. Preşedintele socialist chilian a mai rămas totuşi la putere încă aproape trei ani, până pe 11 septembrie 1973, când a fost înlăturat printr-o lovitură de stat desfăşurată cu implicarea CIA şi care l-a instalat la conducerea Chile pe Augusto Pinochet.

Conform unor transcripturi ale unor discuţii de la Casa Albă, dezvăluite în anul 2013 şi redate de AFP, la cinci zile după lovitura de stat soldată cu moartea lui Allende (încă neelucidată, fiind avansate mai multe ipoteze, mai ales sinuciderea), Kissinger sintetiza situaţia astfel: 'Afacerea din Chile se concretizează şi bineînţeles că presa se plânge că un guvern pro-comunist a fost înlăturat (...) în loc să se bucure... Dacă eram sub guvernul lui (Dwight) Eisenhower am fi fost eroi'. 'Bine, aşa cum se ştie, nu noi am făcut-o, mâna noastră nu apare', răspunde Nixon. 'Da, nu noi am făcut-o. Sau, mai degrabă, am ajutat (...) am creat cele mai bune condiţii posibile', este de acord Kissinger. 'Perfect! Aşa o s-o prezentăm', conchide preşedintele.

Două săptămâni mai târziu, într-un memorandum prezentat la o reuniune a Departamentului de Stat, Kissinger preciza: 'Oricât de dezagreabile ar fi actele, guvernul lui Pinochet este pentru noi mai bun decât era cel al lui Allende'.

Augusto Pinochet a instituit de atunci un regim dictatorial, în timpul căruia peste 3.000 de chilieni au fost ucişi, alţi 1.000 fiind în continuare daţi dispăruţi. A revigorat economia impunând un model ultraliberal, dar cu preţul creşterii inegalităţilor sociale. Nevoit să renunţe la funcţia de şef al statului în anul 1990, după ce pierduse în urmă cu doi ani un referendum prin care încerca să se menţină la putere, generalul Pinochet a rămas totuşi comandantul armatei până în anul 1998, când a devenit senator pe viaţă. A fost arestat în acelaşi an la Londra, în urma unei plângeri penale pentru genocid depusă împotriva sa în Spania, dar este eliberat în anul 2000 din motive de sănătate. Revine în Chile, unde moare în anul 2006, fără să fi fost judecat. 'Nu este adevărat şi dacă e adevărat nu-mi amintesc', declara el cu un an înaintea morţii în faţa unui magistrat.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Florin Ştefan, editor online: Simona Aruştei)