Rusia a început să desfăşoare trupe marţi în Nagorno-Karabah pentru a forma o forţă de menţinere a păcii în sprijinul rezoluţiei ce pune capăt luptelor asupra acestei regiuni dintre Azerbaidjan şi Armenia, a relatat mass-media de stat citând armata rusă, informează agenţia DPA.

Rusia intenţionează să trimită 1.960 de membri ai forţei de menţinere a păcii, 90 de transportoare blindate de personal şi 380 de alte vehicule în regiunea muntoasă, care a fost centrul unor lupte intense în ultima lună şi jumătate.

"Avioanele militare de transport Il-76 cu membrii forţei de menţinere a păcii ruse au decolat de pe aerodromul Vostocinâi din Ulianovsk", a anunţat Ministerul Apărării rus, referindu-se la o bază din centrul Rusiei, potrivit agenţiei de presă de stat TASS.

Acordul de pace, convenit de puterea regională Rusia cu Azerbaidjanul şi Armenia, a intervenit după ce armata rusă a dezvăluit luni că un elicopter de atac rus a fost doborât pe teritoriul armean lângă graniţa cu Azerbaidjanul, doi membri ai echipajului fiind ucişi.

Armata Azerbaidjanului a acceptat răspunderea pentru incident şi a cerut scuze Rusiei. Rusia a menţinut legături strânse atât cu Armenia, cât şi cu Azerbaidjanul după epoca sovietică.

Rusia nu a precizat de ce elicopterul de atac se afla în sudul teritoriului armean, la aproximativ 100 de kilometri de Nagorno-Karabah, dar de asemenea departe de o bază militară rusă din nordul Armeniei.

Rusia are o prezenţă militară permanentă în Armenia ca parte a unei alianţe post-sovietice, Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă, care nu include Azerbaidjanul.

Susţinând acordul de încetare a focului, Armenia a anunţat că un "calm relativ este menţinut de la 6 dimineaţă (2.00 GMT)", potrivit unui comunicat al purtătoarei de cuvânt a armatei armene Shushan Stepanyan.

"Operaţiunile de luptă active pe toată linia frontului sunt suspendate", a declarat Stepanyan într-un comunicat postat pe pagina sa de Facebook.

În mare parte controlată de forţele creştine armene mai mult de un sfert de secol, regiunea Nagorno-Karabah este considerată de Naţiunile Unite ca parte a Azerbaidjanului predominant musulman, aminteşte DPA.

Cu peste 1.000 de persoane raportate ucise, aceste lupte au fost cele mai sângeroase între Azerbaidjan şi Armenia de când au purtat un război la sfârşitul anilor 1980 şi începutul anilor 1990, în timpul tranziţiei spre a deveni ţări independente pe fondul prăbuşirii Uniunii Sovietice.

Conducerea Azerbaidjanului a declarat că un obiectiv al angajamentului militar este să permită întoarcerea azerilor în Nagorno-Karabah.

Armenia a fost nevoită să facă Azerbaidjanului concesii teritoriale în cadrul acordului de pace anunţat marţi dimineaţă devreme, urmând să cedeze controlul asupra districtelor Kalbajar şi Lachin, care se învecinează cu teritoriul Armeniei.

Turcia, un aliat apropiat al Azerbaidjanului, a salutat acordul drept un câştig pentru Azerbaidjan, potrivit ministrului turc de externe Mevlut Cavusoglu.

Azerbaidjanul a obţinut un "câştig important pe teren şi la masa" negocierilor, a declarat Cavusoglu pe Twitter. "Vom continua să fim o naţiune, un singur spirit cu fraţii şi surorile noastre azere", a adăugat el.

În timpul conflictului, Turcia s-a angajat să sprijine Azerbaidjanul cu toate mijloacele necesare, dar a respins acuzaţiile Armeniei că ar fi fost direct implicată în lupte, aminteşte DPA.

Rusia a subliniat că acordul de pace nu implică niciun fel de trupe de menţinere a păcii turce desfăşurate în Nagorno-Karabah.

"Desfăşurarea soldaţilor turci în Karabah nu a fost convenită", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov, în comentarii difuzate de TASS.

Preşedintele azer Ilham Aliev a spus, într-un discurs difuzat mai înainte marţi, că Azerbaidjanul va înfiinţa un centru de menţinere a păcii cu "soldaţi ruşi şi turci la datorie". El a mai declarat că Turcia va juca un rol în monitorizarea încetării focului.

În capitala Armeniei, Erevan, eşecul militar atribuit premierului Nikol Paşinian a condus în timpul nopţii de luni spre marţi la manifestaţii de furie, sute de persoane pătrunzând în sediile guvernului şi parlamentului pentru a-i cere demisia premierului pe care l-au calificat drept ''trădător'', potrivit AFP. Încă de luni, înainte să fie anunţat acordul, 17 partide, printre care şi cel al fostului preşedinte Serge Sarkissian, pe care Paşinian l-a înlăturat de putere cu sprijinul străzii în 2018, i-au cerut acestuia din urmă demisia.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Calciu, editor: Sorin Popescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)