Guvernele ungar şi polonez au criticat joi mecanismul care ar urma să priveze de fonduri europene ţările care încalcă statul de drept, prevăzut de acordul provizoriu între Parlamentul European şi preşedinţia germană a Consiliului UE, relatează AFP.

Potrivit acordului provizoriu încheiat joi între Parlamentul European şi Germania, care deţine preşedinţia prin rotaţie a UE şi negociază în numele Celor 27, viitorul buget va include un mecanism inedit care condiţionează atribuirea de finanţări de respectarea principiilor statului de drept, precum independenţa justiţiei sau libertatea presei.

A fost o exigenţă crucială a eurodeputaţilor, angajaţi în aprige negocieri bugetare cu statele UE, după summitul din iulie şi acordul între Cei 27 privind bugetul european pentru perioada 2021-2027 şi planul de relansare post-COVD de 750 de miliarde de euro.

Acest compromis trebuie acum să fie adoptat oficial de PE, a cărui undă verde este indispensabilă pentru validarea bugetului multianual al UE, dar şi de Consiliu.

În baza mecanismului, după ce a stabilit existenţa unei încălcări de către un stat cu un impact direct şi "suficient" asupra bugetului - sau chiar a unui "risc" de încălcare - Comisia Europeană va putea să propună declanşarea mecanismului şi Consiliul UE va dispune de o lună pentru a adopta sancţiuni cu majoritate calificată.

Eurodeputaţii au reuşit reducerea la un maximum de nouă luni a termenului de care vor dispune instituţiile UE pentru a adopta sancţiunile şi au vegheat ca "beneficiarii finali ai fondurilor - studenţi, agricultori sau cercetători - să nu fie penalizaţi", a precizat Eider Gardiazabal Rubial, din grupul S&D.

Germania a obţinut votarea la sfârşitul lui septembrie, de către o majoritate a statelor membre, a unui compromis privind statul de drept. Însă nouă state au votat contra, printre care Ungaria şi Polonia, aflate în colimatorul Bruxellesului pentru reforme acuzate că subminează independenţa justiţiei.

În contextul în care "traversăm o fază dificilă, în care valorile UE sunt ameninţate sau fragilizate", Parlamentul European şi preşedinţia germană "au încheiat un acord istoric" pentru "a repune pe drumul său nava UE în derivă", şi-a exprimat satisfacţia eurodeputatul Petri Sarvamaa, din grupul PPE, responsabil pentru negocieri.

Fără nicio surpriză, Varşovia şi Budapesta şi-au reiterat rapid ostilitatea faţă de acest mecanism, ameninţând că-şi vor folosi dreptul de veto pentru blocarea bugetului UE în valoare de peste 1.000 de miliarde de euro.

Cele două ţări refuză în prezent să-şi dea acordul pentru o decizie care să permită UE să se îndatoreze pentru a finanţa planul de relansare, întârziind procesul de ratificare de către parlamentele naţionale.

"Este inacceptabil că, în pofida pandemiei actuale şi a provocărilor serioase cu care se confruntă economia europeană, Parlamentul European persistă cu şantajul său politic şi ideologic asupra Ungariei", a reacţionat Judit Varga, ministrul justiţiei din Ungaria, pe Facebook.

"VETO sau moartea: este cuvântul de ordine simbol al apărării suveranităţii poloneze de ambiţiile nedemocratice şi ideologice ale eurocraţilor", a postat la rândul său pe Twitter un ministru adjunct polonez, Janusz Kowalski.

Mecanismul prevăzut "va contribui la protejarea bugetului de încălcări ale statului de drept care să ducă la o utilizare neadecvată a fondurilor", a spus ambasadorul german la UE Michael Clauss.

"Este o etapă importantă pentru finalizarea bugetului multianual european şi a planului de relansare" dar "rămâne să ajungem la un acord asupra restului (...) nu e timp de pierdut", a adăugat el.

De fapt, după circa zece întâlniri, nu s-a ajuns la niciun compromis asupra celuilalt capitol al negocierilor. Este vorba despre anvelopa totală a bugetului, de 1.074 de miliarde de euro, pe care PE doreşte să o crească pentru a consolida programe europene considerate esenţiale.

Eurodeputaţii şi-au exprimat până una alta satisfacţia că au obţinut respectarea unei linii roşii. "UE nu este o maşină de bani. Este inacceptabil ca anumite ţări să folosească banii contribuabililor europeni pentru a submina drepturile fundamentele ale cetăţenilor", a declarat Dacian Cioloş, preşedintele grupului Renew Europe.

"Pare să fie un mecanism cinstit, dar rămâne de văzut dacă statele şi Comisia vor avea curajul să se sesizeze", a temperat Lucas Guttenberg, cercetător în cadrul Centrului Jacques Delors din Berlin. El a mai observat, în plus, că plaja de încălcări ale statului de drept avută în vedere rămâne redusă şi că majoritatea calificată necesară pentru instituirea sancţiunilor ar putea complica adoptarea lor.AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Mihaela Toth, editor online: Irina Giurgiu)