La reuniunea anuală, ţinută miercuri la Atena, prin videoconferinţă, cele 47 de state membre ale Consiliului Europei au discutat despre garantarea drepturilor omului în contextul restricţiilor impuse pentru combaterea coronavirusului, relatează AFP.

Premierul grec Kyriakos Mitsotakis, a cărui ţară deţine din martie preşedinţia semestrială a Consiliului, a subliniat importanţa eforturilor împotriva epidemiei 'fără a compromite totuşi drepturile omului'.

Ţinând cont de contextul actual şi de restricţiile adoptate în Europa pentru limitarea celui de-al doilea val al pandemiei, Grecia a pus pe primul plan al mandatului său protecţia sănătăţii publice şi reacţiile posibile cu respectarea drepturilor omului, a democraţiei şi a statului de drept.

În multe ţări europene, în special în Germania, Spania şi Italia, au avut loc în ultimele luni proteste împotriva restricţiilor. Chiar Mitsotakis a anunţat săptămâna trecută măsuri de izolare în Grecia, inclusiv închiderea restaurantelor, cafenelelor, barurilor şi sălilor de sport timp de o lună. Miercuri, el a insistat însă că deciziile trebuie 'revizuite permanent ţinând cont de circumstanţe', iar decidenţii trebuie să dea dovadă de 'flexibilitate' şi de 'rapiditate în lupta împotriva epidemiei', asigurând totodată 'un sistem sanitar egalitar, accesibil tuturor'.

Într-o declaraţie comună, statele membre ale Consiliului Europei au reafirmat 'necesitatea de a garanta dreptul la sănătate pentru toţi şi alte drepturi sociale şi economice, cum ar fi dreptul la protecţie socială, la educaţie şi la condiţii de muncă sigure şi sănătoase, bazate în special pe incluziune, pe nediscriminare şi pe egalitatea între sexe'.

Miniştrii de externe participanţi la videoconferinţă şi-au exprimat încă o dată angajamentul faţă de unitatea Europei şi pentru mai multă solidaritate între naţiuni acum, când Consiliul Europei aniversează 70 de ani de la adoptarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului în contextul unei crize sanitare fără precedent, arată declaraţia preşedinţiei şi a comitetului de miniştri, susţinută de 43 de ţări membre.

Pe ordinea de zi mai figurau implicarea în rezolvarea conflictelor şi crizelor în Europa, garantarea eficienţei pe termen lung a Convenţiei, politica faţă de regiunile vecine şi raportul anual al secretarul general al Consiliului, Marija Pejcinovic-Buric.

Mandatul Greciei la preşedinţia Comitetului de Miniştri al Consiliului se încheie în 18 noiembrie, când conducerea va fi preluată de Germania. Următoarea reuniune ministerială este programată în 21 mai anul viitor.AGERPRES/(AS - autor: Marius Hosu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)