Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a ordonat vineri înalţilor responsabili ai forţelor de ordine să acţioneze fără indulgenţă împotriva manifestanţilor care îi contestă realegerea în scrutinul de la începutul lunii august, considerat fraudat de opoziţie şi Occident, cerându-le acestora să "nu ia prizonieri", potrivit agenţiilor de presă AFP, EFE şi Belta.

"Am răbdat. De la început am spus că există linii roşii. Şi ei le-au depăşit în multe direcţii", a declarat preşedintele belarus într-o întâlnire cu conducerea Ministerului de Interne.

Lukaşenko a subliniat că de acum înainte forţele statului vor acţiona mult mai decisiv, adăugând: "Nu exista cale de întoarcere şi nu o vom face".

"Dacă cineva atinge un militar (le-am spus deja generalilor) ar trebui să plece cel puţin fără mâini. Şi o spun public ca toată lumea să înţeleagă că suntem hotărâţi să acţionăm", a ameninţat preşedintele Lukaşenko, citat de agenţia oficială de presă Belta.

"Preşedintele nu a fugit niciodată şi nu are intenţia să o facă", a afirmat preşedintele belarus, dând de înţeles că nu are de gând să plece din ţară.

Potrivit lui Lukaşenko, demonstraţiile care au loc în toată ţara pentru a cere demisia sa sunt instigate din străinătate.

El a dat joi ordin ca diplomele universitare ale studenţilor belaruşi care studiază în străinătate să nu mai fie recunoscute în Belarus din considerentul că aceştia ar fi supuşi unei "spălări pe creier" acolo.

"Unii vor să studieze în străinătate. Polonezii, lituanienii şi alţii vă invită. Nicio problemă. Vă dăm bilet chiar mâine, duceţi-vă!", a spus Lukaşenko, referindu-se la o "cincea coloană" dintre tinerii belaruşi care au studiat în străinătate.

De la realegerea sa contestată în 9 august, şeful statului, în vârstă de 66 de ani, dintre care 26 la putere, se confruntă cu o mişcare de protest istorică, care reuneşte în fiecare weekend zeci de mii de manifestanţi, în pofida represiunii poliţieneşti şi a arestărilor.

După aproape trei luni de contestare, Aleksandr Lukaşenko a operat joi o serie de schimbări la nivelul instituţiilor de forţă, concediindu-l pe ministrul de interne, Iuri Karaev, sancţionat de Uniunea Europeană pentru rolul său în violenţele împotriva manifestanţilor.

El l-a numit în locul acestuia pe Ivan Kubrakov, care conducea anterior poliţia din Minsk. La rândul său, acesta a fost înlocuit în funcţie de Mihail Grib.

Potrivit agenţiei oficiale Belta, Aleksandr Lukaşenko a subliniat în cadrul întâlnirii cu responsabilii Ministerului de Interne că de "eficienţa" muncii lor depind "mai mult ca niciodată, stabilitatea şi bunăstarea" ţării.

Iuri Karaev şi alţi doi înalţi responsabili ai serviciilor de securitate au fost numiţi consilieri ai preşedintelui în regiunile Grodno, Brest şi Minsk, zone "deosebit de periculoase", potrivit lui Lukaşenko, şi marcate în ultimele săptămâni de o puternică mobilizare împotriva puterii.

În ajun, Aleksandr Lukaşenko propusese crearea unor grupuri de foşti militari şi poliţişti înarmaţi pentru a asigura ordinea.

Autorităţile belaruse au închis de altfel joi frontierele terestre cu ţările vecine, exceptând Rusia, sub pretextul situaţiei legate de COVID-19.

"Regimul se descompune din interior. Închiderea frontierelor şi aceste noi numiri sunt un semn al unei slăbiri a puterii sale", a apreciat Svetlana Tihanovskaia, principala opozantă belarusă în exil.

"El ia decizii incoerente pentru că este panicat", a afirmat ea într-un comunicat prin mesageria Telegram.

Aceste schimbări în cadrul aparatului de securitate intervine în contextul în care opoziţia a chemat luni la o grevă naţională pentru a face puterea să cedeze.

Până în prezent, mişcarea nu a dus la o paralizie a economiei, în mare parte controlată de stat, dar a fost urmată de numeroase acţiuni de protest ale studenţilor.

Potrivit site-ului de informaţii independent Tut.by, numeroşi muncitori au fost concediaţi, iar mai mulţi studenţi - exmatriculaţi.AGERPRES/(AS - autor: Lilia Traci; editor: Florin Ştefan, editor online: Ady Ivaşcu)