Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat, într-un interviu acordat online agenţiei de presă rusă TASS, că nu vede potenţial pentru mari proteste după alegerile prezidenţiale ce vor avea loc în noiembrie în republică.

"Nu văd potenţial pentru mari proteste la Chişinău. Desigur, nemulţumiţi vor exista, însă deocamdată nu văd în Republica Moldova potenţialul pentru un scenariu asemeni celui care are loc în ultima vreme în unele ţări, unde au fost de asemenea alegeri prezidenţiale", a declarat Igor Dodon.

Potrivit lui Dodon, comisia pentru reformarea Constituţiei Republicii Moldova va prezenta în anul 2021 modificările planificate. Acestea includ şi extinderea prerogativelor prezidenţiale, pentru care Dodon s-a pronunţat în repetate rânduri. La începutul lui septembrie, el a cerut comisiei pentru reformarea Constituţiei să analizeze o astfel de posibilitate.

"Am demarat acest proces înainte de începutul campaniei electorale. Am înfiinţat o comisie pentru reformă constituţională. Intenţionăm să finalizăm anul viitor elaborarea de modificări la Constituţie şi să le propunem pentru dezbatere. Dacă parlamentul nu le va susţine, atunci intenţionez să scot aceste propuneri (pentru a fi votate) în cadrul unui referendum constituţional", a spus şeful statului, subliniind că "aceste împuterniciri (prevăzute în amendamente) nu sunt pentru Dodon, ci pentru următorul preşedinte". "Pentru mine, al doilea mandat va fi ultimul, preşedintele nu mai are dreptul să candideze", a explicat el.

În interviul pentru Tass, Igor Dodon a declarat că soluţionarea problemei transnistrene este unul dintre principalele sale obiective în cazul în care va fi ales pentru un al doilea mandat. "Cred că una dintre principalele probleme, principalele obiective este încercarea soluţionării problemei transnistrene, reintegrarea, unificarea ţării. Cred că pentru aceasta merită să lupţi pentru un al doilea mandat. Cred că pentru aceasta există şanse. Consider că şi Occidentul, şi Federaţia Rusă ar merita să găsească o poveste de succes în această regiune, să le arate tuturor că putem să ajungem la un acord", a spus el.

Dodon a subliniat că în timpul primului mandat el a reuşit să reia dialogul cu Transnistria. "În aceşti patru ani am avut opt întrevederi cu liderul Transnistriei, Vadim Krasnoselski. Am obţinut o soluţionare în multe probleme a căror rezolvare s-a încercat în ultimi 20 de ani", a subliniat preşedintele Republicii Moldova. El nu exclude, însă, o participarea redusă a alegătorilor transnistreni în alegerile prezidenţiale, din cauza pandemiei de coronavirus.

În ceea ce priveşte reuşitele sale din primul mandat, Dodon a evidenţiat drept cel mai mare succes de politică externă "reluarea parteneriatului strategic şi a dialogului cu Rusia, contrar fostei politici antiruseşti a Chişinăului". "Cred că în ceea ce priveşte politica externă, aceasta este cea mai importantă schimbare: noi nu am deteriorat relaţiile cu Occidentul, dar totodată s-au reluat bunele relaţii strategice parteneriale cu Federaţia Rusă", a adăugat el.

Preşedintele Republicii Moldova consideră o importantă reuşită a sa şi căderea regimului oligarhic, precum şi numeroase iniţiative sociale şi de infrastructură.

De asemenea, Igor Dodon consideră o eroare renunţarea la predarea limbii ruse în şcolile din Republica Moldova şi constată tentative pentru reducerea rolului limbii ruse în viaţa socială, calificând acest lucru drept "o problemă serioasă". "De aceea, în programul meu voi insista pentru a readuce în programa de şcoală studierea obligatorie a cel puţin două limbi străine: limba rusă şi altă limbă străină, la alegerea părinţilor, elevilor şi profesorilor", a spus Dodon.

Potrivit lui Dodon, Republica Moldova speră să obţină acces la vaccinul rusesc împotriva noului tip de coronavirus până la sfârşitul acestui an. "Sperăm că în lunile apropiate, înainte de Anul Nou, vom primi acest vaccin pentru ca cei care se află în prima linie, unde este cel mai mare grad de risc, să se poată vaccina benevol", a spus el.

Preşedintele Republicii Moldova a subliniat că în prezent la nivelul conducerii celor două ţări au loc negocieri cu privire la livrarea de vaccinuri.

Înainte de aceasta, Igor Dodon a declarat că are încredere în vaccinul rusesc împotriva noului tip ce coronavirus şi s-a declarat gata să fie primul din Republica Moldova căruia să i se administreze acest vaccin.

Primul tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova a fost fixat pentru 1 noiembrie. În cursă sunt înregistraţi opt candidaţi: Renato Usatîi (PN), Andrei Năstase (Platforma DA), Tudor Deliu (PLDM), Igor Dodon (independent/ susţinut de PSRM), Violeta Ivanov (Partidul Şor), Maia Sandu (PAS), Octavian Ţîcu (PUN) şi Dorin Chirtoacă (blocul Unirea). Câştigător va fi declarat candidatul care va obţine cel puţin jumătate dintre voturile alegătorilor. În caz contrar, după două săptămâni va fi organizat al doilea tur.AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)