Azerbaidjanul a jurat sâmbătă "să răzbune" moartea a 13 civili în bombardamentul din timpul nopţii la Ganja, al doilea oraş ca mărime al ţării, într-o nouă escaladare a conflictului din Nagorno-Karabah între azeri şi separatiştii armeni, relatează AFP.

Cu câteva ore înainte de loviturile asupra Gandja, tiruri dinspre Azerbaidjan vizaseră capitala separatiştilor Stepanakert şi oraşul Şuşa din Nagorno-Karabah, din care majoritatea locuitorilor s-au refugiat după relansarea ostilităţilor la 27 septembrie.

Aceste bombardamente, precum şi luptele de pe linia frontului, mărturisesc neputinţa comunităţii internaţionale de a le pune capăt de trei săptămâni, notează AFP. De o săptămână un acord de încetare a focului umanitar, negociat sub egida Moscovei, nu a fost aplicat deloc. Şeful Pentagonului, Mark Esper, şi ministrul francez al apărării, Florence Parly, au insistat asupra necesităţii de a se înceta ostilităţile.

Nagorno-Karabah, enclavă azeră, locuită de o majoritate de etnici armeni, s-a desprins de Azerbaidjanul şiit şi turcofon cu puţin timp înainte de destrămarea URSS în 1991, declanşând un război soldat cu 30.000 de morţi în anii 1990. Un armistiţiu, întrerupt de numeroase de ciocniri, este în vigoare din 1994.

La Gandja, mai multe case au fost distruse de un bombardament de artilerie în jurul orei 03:00 (23:00 GMT vineri) care a ucis, potrivit procurorului general 13 civili, între care copii, şi a făcut peste 45 de răniţi.

"Ne vom răzbuna pe câmpul de luptă", a proclamat preşedintele azer Ilham Aliev într-un discurs în care ni-a calificat pe inamicii săi separatişti şi pe Armenia, susţinătoarea acestora, drept "câini", "fascişti" şi "animale sălbatice".

Oraş cu circa 300.000 de locuitori, Gandja a fost lovit de mai multe ori de la începutul conflictului, în special duminica trecută, când o rachetă a omorât zece persoane.

Separatiştii armeni au subliniat sâmbătă că oraşul adăposteşte "ţinte legitime": o bază aeriană, un stat major al unei brigăzi motorizate, forţe speciale, un centru de operaţiuni al apărării azere, depozite de carburanţi ale armatei şi uzine de muniţie.

Ei au acuzat de asemenea Azerbaidjanul că a atacat în timpul nopţii infrastructurile civile din Karabah, ceea ce a impusă o ripostă.

Stepanakertul a fost zdruncinat de explozii în jurul orelor 22:00, 04:30 şi 05:30, potrivit jurnaliştilor AFP aflaţi la faţa locului. O lovitură a distrus chiar o parte a acoperişului unui centru comercial, iar vitrinele magazinelor şi un imobil de locuit au fost făcute ţăndări.

Pe front luptele au continuat de asemenea. Preşedintele Aliev a anunţat sâmbătă dimineaţa preluarea sub control a noi teritorii, în special Fizuli, "oraş ocupat de 30 de ani de animale sălbatice", aşa cum a spus el.

Această zonă formează unul din cele şapte districte azere asupra cărora separatiştii au preluat controlul în anii 1990 pentru a constitui o fâşie de protecţie în jurul teritoriului propriu-zis al Nagorno-Karabah.

Azerbaidjanul a obţinut câştiguri teritoriale în ultimele trei săptămâni, fără să repurteze totuşi o victorie decisivă. Baku nu a dezvăluit până în prezent costul conflictului, nepublicând niciun bilanţ militar, material sau uman.

Separatiştii au recunoscut că au trebuit să se retragă, dar afirmă că "situaţia este sub control". Oficial, ei au pierdut circa 700 de oameni, iar jumătate din cei 140.000 de locuitori au fost strămutaţi.

Pe lângă o potenţiala criză umanitară, comunitatea internaţională se teme de internaţionalizarea conflictului, Turcia sprijinind Azerbaidjanul. Armenia, care îi susţine financiar şi militar pe separatişti, se află într-o alianţă militară cu Rusia. AGERPRES/(AS-editor:Lilia Traci, editor online: Ada Vîlceanu)