Liderii statelor membre ale Uniunii Europene, reuniţi joi la Bruxelles, au lansat un apel către Regatul Unit să adopte ''măsurile necesare pentru a face posibil un acord'' şi a intensifica negocierile pentru ajungerea la un consens asupra viitorului acord comercial post-Brexit între UE şi Londra, o abordare respinsă rapid de britanici, notează vineri dpa.

În pofida depăşirii datei limită (15 octombrie) stabilite de Londra pentru ajungerea la un acord asupra viitoarelor relaţii cu Uniunea Europeană, cele 27 de ţări membre l-au invitat - într-o declaraţie comună - pe ''negociatorul-şef (al UE pentru Brexit), Michel Barnier, să continue negocierile în următoarele săptămâni''.

Într-o pauză a serii primei zile a summitului, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a afirmat că în timpul negocierilor de până acum între Londra şi Bruxelles nu s-au înregistrat suficiente progrese.

''Cerem Regatului Unit să facă paşii necesari'', a spus Charles Michel.

Însă negociatorul-şef britanic, David Frost, s-a declarat ''dezamăgit'' de declaraţia comună a liderilor UE. ''Surprins că UE nu mai este hotărâtă să lucreze 'intens' pentru a ajunge la un viitor parteneriat'', a scris el pe Twitter. ''Surprins şi de sugestia că ajungerea la un acord asupra tuturor paşilor viitori trebuie să vină din partea Regatului Unit. Este o abordare neobişnuită de a desfăşura o negociere'', a adăugat demnitarul britanic.

El a precizat că premierul Boris Johnson va decide vineri abordarea Londrei, după încheierea summitului.

Deşi nu se întrevede niciun compromis cu privire la trei subiecte majore - pescuitul, garanţiile solicitate de Londra privind standardele sociale şi de mediu şi maniera de soluţionare a diferendelor în cadrul viitorului acord - Michel Barnier şi-a exprimat speranţa că săptămâna viitoare va putea fi găsită cel puţin ''perspectiva unui acord''.

Calendarul negocierilor este extrem de strâns întrucât perioada de tranziţie expiră la 31 decembrie. Orice acord trebuie să fie ratificat de UE şi de Regatul Unit, procedură care ia timp.

După prima zi a summitului de la Bruxelles, cancelarul german Angela Merkel i-a solicitat Londrei să dea dovadă de disponibilitate pentru un compromis; în schimb, ţările UE trebuie de asemenea să facă un compromis. ''Fiecare parte are propriile linii roşii'', a explicat ea.

Regatul Unit a părăsit oficial Uniunea Europeană la 31 ianuarie, la peste trei ani şi jumătate după ce a votat pentru Brexit, cu 52% la 48%, într-un referendum desfăşurat în 2016. În prezent este în vigoare o perioadă de tranziţie până la 31 decembrie, timp în care Londra va continua să aplice normele europene. Dacă Londra şi Bruxellesul nu ajung la un acord asupra relaţiilor viitoare, atunci de la 1 ianuarie 2021 raporturile comerciale dintre UE şi Regatul Unit vor fi guvernate de regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

Un scenariu fără acord asupra relaţiilor viitoare ar conduce la disfuncţionalităţi economice grave, care ar afecta companiile şi lanţurile comerciale de ambele părţi.

Pe de altă parte, şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a trebuit să părăsească summitul UE după ce a aflat că a fost în contact cu o persoană testată pozitiv pentru COVID-19. ''Tocmai am fost informată că un membru al 'front office' a fost testat pozitiv pentru COVID-19 dimineaţa aceasta'', a anunţat Ursula von der Leyen pe Twitter.

La rândul său, premierul polonez Mateusz Morawiecki nu a putut fi prezent la summitul UE întrucât se află în carantină începând de marţi, în urma contactului cu o persoană infectată cu COVID-19. Din acest motiv, Polonia este reprezentată de premierul ceh Andrej Babis la summitul Uniunii Europene. În Polonia, carantina obligatorie durează 10 zile pentru persoanele care nu prezintă simptome de COVID-19.

În concluziile primei zile a summitului, liderii Celor 27 au cerut Comisiei Europene şi ţărilor membre să-şi coordoneze strategiile de combatere a COVID-19, precum regulile de carantină, urmărirea contacţilor transfrontalieri şi testarea.

În cursul cinei, liderii ţărilor membre au dezbătut o propunere a Comisiei Europene de a se realiza o scădere a emisiilor de gaze cu efect de seră de 55% în raport cu nivelul din 1990, astfel încât să se atingă ''neutralitatea carbonului'' în anul 2050. În schimb, Parlamentul European cere o scădere de cel puţin 60%. Obiectivul actual este o reducere de 40%.

În urma discuţiilor, liderii UE au solicitat executivului comunitar să poarte consultări detaliate cu fiecare stat membru pentru a evalua situaţiile individuale. Unele ţări membre sunt sceptice în legătură cu costurile şi efectele noului obiectiv, precum Polonia, care până acum a refuzat să susţină obiectivul UE de ajungere la ''neutralitatea carbonului'' în anul 2050.

Vineri, în a doua zi a summitului UE, liderii ţărilor membre vor aborda situaţia sanitară cauzată de pandemia de COVID-19 şi relaţiile UE-Africa, dar posibil şi alte subiecte de politică externă. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)