Senatul american a început luni procesul de confirmare a judecătoarei Amy Coney Barrett nominalizată de Donald Trump la Curtea Supremă, o audiere care riscă să provoace schimburi acide de replici între democraţi şi republicani cu trei săptămâni înainte de alegerile prezidenţiale, relatează AFP.

"Să sperăm că această audiere ne va spune mai mult despre judecătoarea Barrett, despre drept, despre diferitele maniere de a judeca şi poate despre diferenţele între partide", a declarat republicanul Lindsey Graham, care prezidează comisia juridică a Senatului, în deschiderea dezbaterilor.

Magistrata de 48 de ani a fost aleasă pe 26 septembrie de preşedintele republican pentru a-i succeda judecătoarei feministe şi progresiste Ruth Bader Ginsburg, care murise opt zile mai devreme de cancer.

Conform constituţiei, ea trebuie să obţină avizul Senatului pentru a intra în templul dreptului american, în care deja cinci judecători din nouă sunt conservatori.

Democraţii şi candidatul lor Joe Biden au cerut aşteptarea verdictului urnelor pentru ocuparea acestui post pe viaţă, extrem de influent, dar Donald Trump vrea să avanseze cât mai repede pentru a-şi satisface alegătorii din dreapta religioasă.

Luni dimineaţă, senatorul Lindsey Graham a prezentat cu claritate miza pentru tabăra sa, respectiv faptul că "asta îl ajută pe preşedintele Trump", care este devansat în sondaje cu trei săptămâni înainte de scrutin.

"Dacă doriţi o luptă pe tema Amy Barrett, veţi avea una", a declarat el adresându-se opozanţilor, în momentul în care judecătoarea lua loc în Congres împreună cu familia.

Catolică practicantă şi mamă a şapte copii, dintre care doi adoptaţi, magistrata este foarte bine văzută în mediile creştine tradiţionaliste ale căror valori le împărtăşeşte, printre care şi opoziţia declarată faţă de avort. Magistrata a dat însă asigurări că va face diferenţă între convingerile personale şi munca ei de judecătoare.

În faţa Senatului, ea urma să afirme că face mereu "maximum pentru a ajunge la rezultatul cerut de lege, indiferent care sunt preferinţele sale personale", potrivit prezentării sale publicate în avans de mai multe media.

"Tribunalele nu sunt făcute pentru a rezolva fiecare problemă sau a corecta fiecare greşeală din viaţa noastră publică. Deciziile de politică publică (...) trebuie luate de ramurile politice care sunt alese şi dau socoteală în faţa poporului", ar mai urma ea să afirme.

Susţinătorii săi afirmă că ea este victima unei ostilităţi primare faţă de religie.

"Atacurile permanente ale senatorilor democraţi şi ale media împotriva credinţei judecătoarei Barrett sunt o ruşine", a afirmat liderul majorităţii republicane în Senat, Mitch McConnell.

"Sper că va avea parte de o audiere cinstită şi nu vom vedea noi atacuri asupra credinţei sale creştine", a spus la rândul său vicepreşedintele Mike Pence, în timpul dezbaterii cu co-lisitiera lui Joe Biden, Kamala Harris.

Într-o ţară în care numai un sfert din populaţie se declară atee sau fără nicio religie, aceasta a avut grijă să evite capcana.

"Joe Biden şi cu mine suntem oameni credincioşi şi este insultător să sugeraţi că am putea exclude pe cineva din cauza credinţei sale", a declarat senatoarea care face parte din comisia juridică în cadrul căreia judecătoarea nominalizată de Trump va fi audiată.

Fără a o ataca pe judecătoare, Kamala Harris a repetat totuşi că este imposibil ca ea să fie confirmată, în condiţiile în care "patru milioane de americani au votat deja" anticipat.AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Sorin Calciu, editor online: Anda Badea)