Directorul Programului Alimentar Mondial (PAM), David Beasley, a declarat vineri că Premiul Nobel pentru Pace "ne va inspira să încercăm să facem şi mai mult", relatează DPA.

"Dar cred că cel mai important lucru este recunoaşterea muncii intense pe care o depunem", a afirmat el la postul public de televiziune din Norvegia.

"Noi, la PAM, nu mergem la culcare noaptea gândindu-ne la oamenii pe care i-am salvat, ci mergem la culcare gândindu-ne la oamenii la care nu am ajuns din cauza lipsei de bani sau de acces", a adăugat el.

"Sper cu adevărat că acest premiu îi va face pe mulţi să îşi dea seama că există în continuare oameni care merg la culcare înfometaţi în fiecare noapte şi care mor de foame", a mai spus şeful PAM.

David Beasley a acordat interviul din Niger, spunând că regiunea Sahel "este o zonă foarte fragilă în acest moment" şi exprimându-şi îngrijorarea în legătură cu Yemen, Siria şi Republica Democrată Congo, care se numără printre zecile de ţări "aflate sub un mare risc din cauza COVID-19 şi a deteriorării situaţiei economice".

În acelaşi timp, preşedinta Comitetului Nobel din Norvegia, Berit Reiss-Andersen, a spus că Premiul Nobel pentru Pace acordat PAM este un apel la comunitatea internaţională să crească finanţarea pentru această agenţie a ONU cu sediul la Roma.

"În opinia noastră, este o obligaţie pentru toate statele din lume să garanteze că nu mai mor oameni de foame", a adăugat ea la Institutul Nobel de la Oslo.

"Pandemia (de coronavirus) şi provocările ei întăresc motivele acordării acestui premiu", a mai spus ea, invocând nevoia de ajutoare alimentare, inclusiv investiţii în agricultură şi asistarea comunităţilor care sunt izolate.

"Pandemia ne arată de asemenea că este absolut necesară cooperarea multilaterală pentru a combate provocările globale. Multilateralismul pare să nu mai fie respectat în zilele noastre", a declarat Berit Reiss-Andersen, adăugând că pandemia a mai evidenţiat că ne confruntăm cu o criză majoră şi că "suntem cu toţii în aceeaşi barcă".

Ea a mai spus totodată că foametea este folosită ca armă de război şi poate duce la conflicte.

"Posibilitatea de a înfometa populaţii pentru a pătrunde într-un teritoriu este una dintre cele mai vechi arme de război din lume", a subliniat ea.AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Mihaela Toth, editor online: Irina Giurgiu)