Un grup de inspectori ai Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) a putut efectua verificări la o a doua instalaţie în Iran, existând suspiciuni că aici la începutul anilor 2000 iranienii ar fi întreprins activităţi nucleare pe care nu le-ar fi declarat, relatează France Presse, citând agenţia cu sediul la Viena.

'În cadrul unui acord cu Iranul, AIEA a primit săptămâna aceasta acces complementar la un al doilea sit din ţară şi a prelevat probe de mediu', a indicat AIEA într-o declaraţie transmisă agenţiei de presă franceză.

La sfârşitul lunii trecute, Iranul a anunţat că va oferi AIEA acces la două instalaţii, în urma unei vizite la Teheran a directorului Agenţiei, Rafael Grossi.

Prima instalaţie a fost vizitată de inspectorii AIEA la începutul luni septembrie.

Iranul refuzase accesul AIEA la începutul anului, apreciind că cererea sa se baza exclusiv pe alegaţiile Israelului.

Consiliul de guvernatori AIEA a adoptat o rezoluţie în iunie, prima din 2012, în care solicita Iranul să se conformeze cerinţelor internaţionale.

Această încleştare a pus în pericol la vremea respectivă acordul nuclear din 2015, care atârna doar de un fir de păr după retragerea unilaterală a SUA în 2018.

În cadrul unei conferinţe de presă de pe 14 septembrie, Grossi a declarat că analiza eşantioanelor de mediu prelevate de la primul sit va dura 'nu mai puţin de două luni, poate două sau trei luni'.

Nu există niciun indiciu că presupuse activităţi nucleare mergând cu peste 15 ani în urmă, fără legătură cu operaţiunile actuale ale Iranului, ar constitui o ameninţare la ora actuală.

Dar în virtutea angajamentelor sale pe lângă AIEA, Iranul, care neagă în continuare că şi-ar dori să se doteze cu bombă atomică, este obligat să accepte inspecţiile cerute, subliniază experţii.

SUA, care de doi ani şi jumătate nu mai fac parte din acordul nuclear cu Iranul semnat în 2015 la Viena, au exercitat o presiune considerabilă asupra Teheranului cu privire la cele două instalaţii, într-o încercare de a determina puterile europene, Rusia şi China să se retragă la rândul lor din acord.

Ca represalii faţă retragerea americană, Teheranul continuă să îmbogăţească uraniu şi să utilizeze centrifuge mult mai avansate decât cele autorizate prin acord.

La jumătatea lunii februarie, Iranul s-a arătat dispus să anuleze total sau parţial măsurile de dezangajare dacă Europa i-ar fi asigurat avantaje economice 'semnificative'.AGERPRES/(AS - autor: Lilia Traci; editor: Florin Ştefan, editor online: Ady Ivaşcu)