Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) a cerut luni punerea în practică ''urgentă'' a reformei sistemului de azil al Uniunii Europene, transmite AFP.

Prezentat miercuri de Comisia Europeană, noul 'Pact european privind migraţia şi azilul' prevede că statele membre ce nu doresc să preia solicitanţi de azil vor trebui să participe la repatrierea celor ale căror cereri de azi sunt respinse sau să-şi aducă alte contribuţii, cum ar fi de exemplu participarea la construcţia unor tabere de refugiaţi.

Această propunere a executivului european urmează să facă obiectul unor discuţii care se anunţă foarte dificile între statele membre.

''Următoarele luni vor fi decisive. Sper că va putea fi pus în practică un sistem, care va putea totuşi fi ameliorat ulterior'', a subliniat şeful UNHCR, Filippo Grandi.

El s-a întâlnit, la Bruxelles, cu şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, şi cu comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson.

Grandi a salutat ''progresele importante'' precum recunoaşterea obligaţiei salvării pe mare, dar s-a arătat extrem de rezervat faţă de alte aspecte ale reformei sistemului de azil.

Textul prevede controale sporite la frontierele externe ale UE, într-o manieră care să identifice rapid migranţii consideraţi puţin susceptibili să obţină protecţie internaţională.

''Nu trebuie să existe nicio 'externalizare' în teorie sau în practică. Persoanele trebuie să aibă dreptul de a intra pe teritoriul european pentru a-şi vedea cererea de azil examinată corespunzător. Acest lucru nu se poate face în afara Europei'', a spus Filippo Grandi.

La 23 septembrie, Comisia Europeană a propus o reformă a sistemului de azil al Uniunii Europene pentru migranţi, care nu prevede cote obligatorii de refugiaţi, dar introduce în schimb un mecanism de 'solidaritate obligatorie' între statele membre ale UE care va fi activat atunci când una dintre acestea se află sub ''presiune'' sau într-o situaţie de ''urgenţă''.

În esenţă, noul pact revizuieşte principiul din 'Regulamentele Dublin' conform căruia prima ţară din UE unde ajunge un migrant extracomunitar este responsabilă cu soluţionarea cererii sale de azil, schimbare cerută în special de ţările aflate în prima linie a sosirii migranţilor, precum Grecia sau Italia. Conform noii propuneri a Comisiei Europene, ţara care va examina cererea de azil va fi aceea unde migrantul are o rudă sau unde a muncit ori a studiat. În celelalte cazuri, prima ţară de sosire va rămâne în continuare responsabilă cu soluţionarea acestei cereri, dar aceasta poate solicita Comisiei Europene în cazul unei presiuni migratorii activarea unui ''mecanism de solidaritate obligatorie''.

Odată ce Comisia Europeană aprobă activarea acestui mecanism, ea decide şi numărul migranţilor care ar trebui preluaţi de celelalte state membre din ţara aflată sub presiune şi toate ţările vor trebui să-şi aducă o contribuţie în funcţie de forţa lor economică şi de populaţie, iar pentru fiecare migrant adult primit statele membre vor primi din bugetul comunitar 10.000 de euro.

Mai departe, statele UE vor putea opta între primirea unor solicitanţi de azil, o contribuţie la construcţia de tabere de refugiaţi sau finanţarea repatrierii celor fără drept de azil, aceştia din urmă fiind în principal migranţii economici care şi-au părăsit ţara nu din cauza vreunui război, ci pentru o viaţă mai bună în UE, cum este de exemplu cazul marocanilor sau al tunisienilor. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)