Democraţi din Camera Reprezentanţilor a Congresului american vor introduce săptămâna viitoare un proiect de lege care limitează la 18 ani mandatul judecătorilor Curţii Supreme, numiţi în prezent pe viaţă, într-o încercare a iniţiatorilor de a reduce disputele partizane în privinţa locurilor vacante şi de a păstra legitimitatea Curţii, transmite Reuters.

Conform proiectului, fiecare preşedinte american va avea dreptul să numească doi judecători în fiecare mandat de 4 ani.

Propunerea intervine pe un fond de tensiuni politice ridicate, în care preşedintele Donald Trump se pregăteşte să anunţe, cu doar 40 de zile înaintea scrutinului de la 3 noiembrie, cea de-a treia sa nominalizare a sa la Curtea Supremă după decesul judecătoarei Ruth Bader Ginsburg.

'(Limitarea mandatelor) ar salva ţara de multă agonie şi ar ajuta la scăderea temperaturii în luptele pentru Curte ce adâncesc faliile problemelor culturale şi constituie unul din factorii principali care ne destramă ţesutul social', a declarat Ro Khanna, reprezentant democrat de California. El intenţionează să depună proiectul marţi, împreună cu colegii săi Joe Kennedy III din Massachusetts şi Don Beyer din Virginia.

Parţial datorită creşterii speranţei de viaţă, judecătorii au ajuns să aibă mandate tot mai lungi, media depăşind acum 25 de ani.

Limitarea mandatelor pentru judecătorii Curţii Supreme are susţinere de mulţi ani din partea unor experţi juridici cu orientări atât de dreapta, cât şi de stânga. Câteva sondaje din ultimii ani au arătat un larg sprijin majoritar şi din partea populaţiei.

Proiectul de lege al democraţilor este primul care încearcă să stabilească prin lege limite ale mandatelor la Curtea Supremă, potrivit lui Gabe Roth, director executiv al Fix the Court, asociaţie ce militează pentru transparenţă în justiţie.

Unii observatori juridici, inclusiv dintre cei favorabili limitării mandatelor, spun că acest lucru trebuie realizat printr-un amendament la Constituţia Statelor Unite, care a fost interpretată ca impunând mandate pe viaţă pentru judecătorii federali şi cei ai Curţii Supreme.

Proiectul în cauză încearcă să evite preocupările de ordin constituţional prin exceptarea judecătorilor actuali ai Curţii Supreme de la regula mandatului maxim de 18 ani. Cei aflaţi deja în funcţie ar urma să devină 'seniori' la pensionare şi să se rotească la instanţe inferioare.

'Acest lucru este perfect concordant cu independenţa lor, cu a avea un salariu pe viaţă şi o numire pe viaţă', a explicat democratul Ro Khanna. AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)