Poliţia şi guvernul din Suedia trag un semnal de alarmă asupra prezenţei tot mai mari a zeci de clanuri mafiote care, în opinia lor, fac ravagii în regat, pe fondul înmulţirii îngrijorătoare a schimburilor de focuri şi a altor reglări de conturi violente în această ţară nordică mai degrabă liniştită, comentează AFP.

Ignorând autorităţile în numele clanului, aceste "bande familiale" exercită o influenţă considerabilă în mai multe cartiere defavorizate în mari oraşe suedeze, fără ca guvernul sau poliţia să se poată opune cu adevărat, îşi exprimă regretul experţii.

"Este o otravă în societatea noastră şi trebuie să scăpăm de ea", a declarat la începutul lunii septembrie premierul suedez Stefan Lofven.

Explozia unor grenade în diverse imobile, maşini incendiate, trafic de droguri şi acţiuni de şantaj alimentează paginile de fapt divers ale ziarelor, când martorii sunt deseori prea înfricoşaţi de represalii pentru a depune mărturie.

"Aţi văzut filmul 'Naşul?'", a întrebat AFP jurnalista Johanna Backstrom Lerneby, autoarea unei cărţi despre una dintre cele mai celebre familii criminale din Suedia. "Atunci, ştiţi despre ce e vorba", a spus ea.

Mai multe persoane având legături cu clanul explorat de jurnalistă în carta sa 'La famiglia' au făcut să se vorbească despre ele în august, când a izbucnit un conflict cu o bandă rivală. Luând locul poliţiei, ele au instalat baraje rutiere improvizate în cartierul lor cu probleme din Goteborg, Angered, oprind maşini şi cerând cartea de identitate oricui trecea pe acolo.

Unul dintre ei a susţinut la postul de televiziune SVT că au făcut asta "a-i proteja pe locuitorii şi copiii din cartier".

Ostilităţile au încetat la sfârşitul lunii august. Însă nu datorită poliţiei: aplanarea a fost decisă la o întâlnire a membrilor mai multor bande într-un hotel din Goteborg.

"Este extrem de frustrant", recunoaşte un ofiţer local de poliţie, Fredrik Terje. "Reţelele criminale sunt cele care au încheiat un acord de pace şi care au fixat un program, în timp ce noi, autorităţile, am rămas pe tuşă", a declarat el la SVT.

Subiectul a reapărut în atenţia media în ultimele zile, când şeful adjunct al poliţiei naţionale, Mats Lofving, a declarat public că există "cel puţin 40 de bande criminale familiale" în Suedia.

Potrivit oficialului, aceste familii au venit în Suedia exclusiv cu scopul de a comite delicte, aducând cu ele sistemele lor paralele. Înaltul responsabil al poliţiei le suspectează de asemenea să sunt capabile să influenţeze sferele politice şi economice, în special în cartierele cu o mare populaţie formată din imigranţi.

Adepta unei generoase politici de imigraţie începând din anii 1990 şi până în 2016, Suedia are dificultăţi în a integra zeci de mii de nou-veniţi din ultimii ani, pe o piaţă a muncii înalt calificată.

"Cei care trăiesc în aceste zone vulnerabile sunt deseori persoane relativ sărace care nu au de ales", subliniază Johanna Backstrom Lerneby.

La începutul lunii august, o fata de 12 ani, foarte probabil fără să fi fost vizată, a murit după ce a fost rănită la Norsborg, periferie modestă, dar în mod obişnuit calmă, din sudul Stockholmului.

În general liniştită, Suedia are o rată scăzută de omucideri - 1,07 la 100.000 de locuitori în 2018, comparativ cu 2,39 cât este media europeană, conform Eurostat.

Ministrul suedez de Interne a spus totuşi că este îngrijorat de avântul acestor mafii. "Aceste reţele există de un timp în Suedia. Ele au putut să se implanteze, în special în zonele vulnerabile din Suedia, unde statul nu este suficient de prezent", a declarat Mikael Damberg într-un interviu pentru AFP.

Poliţia şi-a fixat ca obiectiv să îşi sporească prezenţa în anumite cartiere, un demers important "pentru a arăta că legea se aplică în Suedia", a explicat ministrul.

Guvernul a adoptat o serie de măsuri de la sfârşitul lui 2019, în special conferind o putere sporită de supraveghere pentru poliţie şi introducând pedepse mai severe pentru crimele legate de droguri şi de arme. Însă responsabili ai poliţiei au recunoscut recent că există dificultăţi.

"Lucrăm intensiv, 24 de ore din 24, însă, în ciuda acestui fapt, continuă să existe violenţe semnificative (...). Nu dăm înapoi şi nu abandonăm, dar situaţia actuală rămâne extrem de stresantă", a declarat la sfârşitul lunii august şeful poliţiei naţionale, Anders Thornberg.

În cursul primului semestru din 2020, 20 de persoane au fost ucise în 163 de schimburi de focuri în această ţară cu 10,3 milioane de locuitori, conform poliţiei. Anul trecut, 42 de persoane şi-au pierdut viaţa, în 334 de incidente. AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)