Opozanta belarusă Svetlana Tihanovskaia a îndemnat vineri comunitatea internaţională să reacţioneze "cu cea mai mare fermitate" la reprimarea mişcării de protest din Belarus, într-un mesaj video difuzat la Consiliul Drepturilor Omului (CDO) al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), informează AFP.

Candidata la prezidenţiale, care s-a refugiat în Lituania după ce a contestat victoria revendicată de Aleksandr Lukaşenko, a făcut aceste declaraţii la CDO cu ocazia unei dezbateri cerute la începutul acestei săptămâni de Uniunea Europeană (UE).

Reuniunea de la ONU intervine la o zi după o declaraţie a preşedintelui Lukaşenko prin care acesta anunţa un posibil "război" cu ţările vecine, acuzate să susţin mişcarea de contestare ce îl vizează.

"Situaţia din Belarus cere o atenţie internaţională imediată. Manifestanţi paşnici sunt arestaţi ilegal, bătuţi şi violaţi. Unii dintre ei au fost găsiţi morţi", a declarat Tihanovskaia.

Realegerea lui Lukaşenko, la putere în Belarus din 1994, pentru un al şaselea mandat, în august, oficial cu 80% din voturi, a declanşat o mişcare de protest fără precedent în această ţară şi o reprimare brutală a acesteia de către poliţie.

"Amploarea şi brutalitatea forţei considerabile folosită de regim încalcă în mod clar toate normele internaţionale şi Declaraţia universală a drepturilor omului, adoptată de Naţiunile Unite şi Belarus" a afirmat Tihanovskaia. Potrivit opozantei, adoptarea Declaraţiei de către Belarus înseamnă că întreaga "comunitate internaţională are dreptul să reacţioneze cu cea mai mare fermitate atunci când această obligaţie nu este respectată".

Săptămâna aceasta, Bruxellesul a cerut "o anchetă aprofundată" pe marginea acuzaţiilor privind abuzuri împotriva manifestanţilor în locurile de detenţie, iar ONG-ul Human Rights Watch a îndemnat CDO să declanşeze "fără întârziere" o anchetă.

La rândul său, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, fosta preşedintă chiliană Michelle Bachelet, a cerut deschiderea unei anchete asupra acuzaţiilor de tortură exercitată de forţele de securitate, după ce a primit "rapoarte îngrijorătoare asupra reprimării violente şi continue a manifestaţiilor paşnice".

În acest context, o foarte largă majoritate de membri ai CDO a acceptat luni să organizeze dezbaterea de urgenţă asupra crizei din Belarus.

La finalul dezbaterilor de vineri, cei 47 de membri ai Consiliului vor trebui să se pronunţe asupra unui proiect de rezoluţie propus de UE prin care i se cere Minskului "să permită anchete independente, transparente şi imparţiale asupra tuturor acuzaţiilor de încălcare a drepturilor omului" şi să garanteze că autorii acestora (a încălcărilor) vor fi judecaţi.

De asemenea, textul le cere autorităţilor belaruse să înceapă "un dialog" cu opoziţia, să pună capăt folosirii excesive a forţei împotriva manifestanţilor şi să elibereze toţi deţinuţii politici, jurnaliştii, apărătorii drepturilor omului, studenţii şi alte persoane arestate în contextul alegerilor prezidenţiale.

Proiectul de rezoluţie îi cere guvernului de la Minsk să colaboreze cu Raportorul special al ONU pentru Belarus - ceea ce nu a fost făcut niciodată de la înfiinţarea mandatului său, în 2012 - şi să autorizeze venirea lui.

Nu în ultimul rând, proiectul de rezoluţie îi cere lui Bachelet "să urmărească îndeaproape" criza şi să elaboreze un raport la începutul lui 2021.

Discuţia de la Geneva promite să fie una lungă, pentru că Rusia, principalul aliat al lui Lukaşenko, a depus extrem de multe amendamente.

Ambasadorul belarus, Iuri Ambrazevici, a respins acuzaţiile la adresa ţării sale şi a dat asigurări că situaţie "este în totalitate sub control".

Dezbaterea urgentă asupra Belarus este doar a şasea după lansarea CDO în 2006. Cea mai recentă dezbatere datează din iunie 2020 şi a vizat rasismul şi violenţele poliţiste după moartea lui George Floyd în SUA.AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Sorin Popescu, editor online: Ady Ivaşcu)