Ministrul francez al apărării, Florence Parly, şi omologul său german, Annegret Kramp-Karrenbauer, efectuează joi două vizite consacrate concretizării proiectelor comune de apărare franco-germană, una la locul viitorului escadron de transport aerian franco-german, iar alta la Airbus, relatează AFP.

Prima vizită a fost la baza aeriană franceză din Evreux (nord-vest) pentru a se pune piatra de temelie a clădirii în care îşi va avea sediul un escadron de transport tactic, care va integra piloţi, mecanici şi avioane C130J din Franţa şi Germania.

Acest proiect a fost prezentat de Paris ca un progres concret al Europei în materie de apărare, unul dintre proiectele susţinute în mod deosebit de preşedintele Emmanuel Macron.

"Împărtăşim voinţa şi hotărârea de a ne aprofunda cooperarea în domeniul apărării în avantajul unei Europe mai puternice şi mai suverane", a declarat dna Parly la Evreux, evocând o "revoluţie" în relaţia militară bilaterală.

"Pentru prima oară, piloţi, mecanici, aviatori francezi şi germani se vor antrena, vor opera şi vor îndeplini misiuni împreună, trăind zilnic experienţa de viaţă în acelaşi escadron", a subliniat ea.

Franţa a primit deja patru avioane C130J. Germania va primi şase aparate de acelaşi tip între anii 2021 şi 2024. Odată atinsă deplina sa capacitate, în 2024, această "primă unitate operaţională mixtă franco-germană" va dispune de 10 aparate şi de 260 de persoane, a explicat o sursă din Ministerul francez al Apărării, care evidenţiază "un grad de integrare inedit la nivel european", potrivit AFP.

Pilotul va putea fi francez pe un avion german sau invers, un pilot german pe un avion francez. Comandantul escadronului va fi francez, secundat de un german. Unitatea va putea fi chemată să participe la operaţiuni externe, cu reguli de angajament diferite pentru fiecare ţară.

"Se poate imagina că Germania autorizează desfăşurarea unor mecanici în Sahel, dar ca o intervenţie considerată periculoasă să fie realizată doar de piloţi francezi", explică aceeaşi sursă citată de AFP.

În agenda miniştrilor Florence Parly şi Annegret Kramp-Karrenbauer figurează apoi o vizită la sediul companiei germane Airbus din Manching în Bavaria (sud), pentru a asista la prezentări legate de viitorul sistem aerian de luptă franco-german (SCAF) şi de proiectul european de dronă Eurodrone.

SCAF urmează să înlocuiască în 20 de ani avioanele de luptă Rafale şi Eurofighter. După luni de rivalităţi politico-industriale franco-germane, miniştrii apărării ai celor două ţări au semnat în februarie un contract de cercetare şi tehnologie de 150 milioane de euro, la care s-a asociat şi Spania.

Viitoarea etapă ar fi încheierea unui contract între cei trei parteneri pentru a elabora până în 2026 un demonstrator tehnologic testabil în zbor, un fel de pre-prototip destinat să valideze fezabilitatea conceptului de dronă, pentru un buget de 5 miliarde de euro.

Parisul şi Berlinul speră să obţină aprobarea parlamentului german în primăvara anului 2021. "Întreaga miză este de a acţiona suficient de repede pentru a lansa o mare parte din proiect în 2021 cu scopul de a-l face ireversibil", comentează AFP, citând o sursă din biroul ministrului francez.

Proiectul european de dronă va fi de asemenea evocat în cursul acestei deplasări ministeriale.

Franţa are încredere că o concluzie asupra acordului privind dezvoltarea şi producerea viitoarei Eurodrone va fi trasă "înainte de sfârşitul anului", după negocieri dure privind costul programului, a indicat miercuri Ministerul francez al Apărării.

Lansat în 2015, acest proiect de dronă MALE (Medium altitude, long endurance), care reuneşte Franţa, Germania, Italia şi Spania, urmăreşte o eliberare din dependenţa de dronele americane Reaper. Dar discuţiile trenează de mai multe luni.

Statele participante şi-au stabilit un obiectiv de buget de 7,1 miliarde de euro pentru dezvoltarea şi achiziţionarea a 63 de drone, adică 21 de sisteme. Or, "suntem foarte aproape" de această ţintă bugetară, afirmă AFP, citând aceeaşi sursă din Ministerul francez al Apărării. AGERPRES/(AS-autor:Lilia Traci, editor: Irina Cristea, editor online: Adrian Dădârlat)