Republica Moldova trebuie să ia măsuri ferme pentru a stopa violenţa între deţinuţi şi intimidarea, legate în mare măsură de ierarhiile informale din penitenciarele ţării, consideră Comitetul Anti-Tortură (CPT) al Consiliului Europei (CoE) într-un raport publicat marţi, potrivit unui comunicat de presă difuzat de CoE.

În raport, întocmit pe baza unei vizite efectuate în Republica Moldova între 28 ianuarie şi 7 februarie 2020, CPT constată progrese tangibile în anumite domenii, dar regretă faptul că unele dintre recomandările sale mai vechi nu au fost implementate, în special acelea privind violenţa între deţinuţi, regimul persoanelor aflate în arest preventiv şi al celor condamnate, precum şi numărul insuficient al personalului din penitenciare.

Problema violenţei între deţinuţi şi a intimidării, legate de ierarhiile informale, rămâne la fel de acută ca în rapoartele precedente ale CPT, care consideră că eşecul continuu al autorităţilor în rezolvarea acestei probleme se datorează în special lipsei cronice de personal în penitenciare şi faptului că se bazează pe liderii informali din închisori pentru a ţine sub control populaţia carcerală. Alţi factori relevanţi sunt existenţa unor celule cu capacitate mare şi absenţa unei analize de risc personalizate pentru fiecare deţinut şi plasarea acestora, în consecinţă, în cele mai potrivite închisori, aripi ale închisorii sau celule.

Un aspect de o reală preocupare pentru CPT este situaţia anumitor categorii de deţinuţi vizaţi activ de către ierarhiile informale din închisori, care trăiesc într-un climat de teamă permanentă şi umilinţă, ceea ce în viziunea CPT ar putea sugera o violare continuă a articolului 3 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. În lumina acestor constatări, CPT face o serie de recomandări şi cere autorităţilor să acţioneze fără întârziere împotriva violenţei între deţinuţi.

În cele trei penitenciare pentru adulţi vizitate (Taraclia, Cahul şi Chişinău) majoritatea deţinuţilor intervievaţi de către delegaţie nu au avut plâƒngeri legate de rele tratamente din partea personalului. Cu toate acestea, la penitenciarul din Chişinău, delegaţia a înregistrat câteva plângeri privind rele tratamente (pumni şi lovituri) aplicate de către personalul închisorii şi câƒteva plâƒngeri legate de folosirea excesivă a forţei împotriva deţinuţilor aflaţi în stare de agitaţie, în toate cele trei închisori.

CPT a constatat că condiţiile de detenţie erau satisfăcătoare în închisorile din Cahul şi Taraclia, dar nesatisfăcătoare la Chişinău în ce priveşte reparaţiile, igiena, ventilaţia, accesul la lumină naturală şi suprapopularea din anumite celule. În toate cele trei penitenciare exista o distribuţie neuniformă a deţinuţilor în celule, un indiciu al unei puternice ierarhii carcerale informale.

În ce priveşte regimul de detenţie, raportul notează că, în ciuda eforturilor depuse la închisorile din Taraclia şi Cahul, majoritatea condamnaţilor nu erau angajaţi în activităţi utile, iar la penitenciarele din Cahul şi Chişinău majoritatea celor aflaţi în arest preventiv petreceau 22 sau 23 de ore închişi în celule. CPT cere autorităţilor să intensifice eforturile astfel ca deţinuţii să petreacă zilnic un interval rezonabil de timp în afara celulelor, angajaţi în activităţi relevante.

CPT este de asemenea îngrijorat cu privire la efectivele insuficiente de personal sanitar din penitenciare, dar şi cu privire la folosirea de izolării ca măsură disciplinară, care poate fi impusă anumitor categorii de deţinuţi până o durată de 20 de zile, cu trei zile pentru minorii condamnaţi. CPT recomandă ca perioada maximă pentru izolarea disciplinară să fie redusă la mai puţin de 14 zile, iar practica să fie abolită în ce priveşte minorii.

Cu privire la tratamentul aplicat persoanelor reţinute de către poliţie, delegaţia CPT nu a primit aproape nicio plângere legată de rele tratamente, deşi comitetul ia act de un număr considerabil de cazuri de presupuse rele tratamente aplicate de poliţie raportate Biroului Procurorului General. În ce priveşte garanţiile post-arest, CPT cere autorităţilor din Republica Moldova să reformeze legislaţia pentru a garanta accesul la un avocat încă de la începutul privării de libertate, în special ţinâƒnd cont că delegaţia a auzit unele afirmaţii potrivit cărora acest drept este uneori acordat în practică doar după un prim interogatoriu poliţienesc.

Marea majoritate a persoanelor intervievate în spitalele psihiatrice şi instituţii de protecţie socială au afirmat că au fost tratate corect. Cu toate acestea, CPT a constatat un număr insuficient de asistenţi medicali şi infirmieri în ambele tipuri de instituţii. CPT notează îmbunătăţiri la spitalul psihiatric din Chişinău, deşi rămân deficienţe cu privire la echiparea dormitoarelor pacienţilor şi starea proastă a toaletelor comune şi duşurilor. Comitetul exprimă îngrijorare şi cu privire la rutina instalării camerelor de supraveghere cu circuit închis CCTV în toate saloanele pacienţilor din secţia de expertiză medico-legală vizitate de către delegaţie. Legat de această practică, CPT recomandă ca supravegherea CCTV să fie utilizată doar pe baza unei analize individuale de risc. AGERPRES/(AS - editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)